Angajatul poate cere patronului daune morale

Modificarea prevăzută în Codul Muncii aliniază legislaţia noastră la cea a comunităţii europeane Dacă şeful vă dă afară în mod abuziv, iar acest lucru vă produce traume psihice,

Modificarea prevăzută în Codul Muncii aliniază legislaţia noastră la cea a comunităţii europeane

Dacă şeful vă dă afară în mod abuziv, iar acest lucru vă produce traume psihice, atunci îl puteţi chema în instanţă şi cere daune morale. Potrivit unei completări aduse Codului Muncii, care a intrat ieri în vigoare, salariaţii prejudiciaţi material sau moral din vina angajatorului, în timpul serviciului sau în legătură cu acesta, pot cere şi despăgubiri morale, nu numai materiale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) acordă frecvent daune morale pentru stresul creat de proces, în valoare de maximum 5.000 de euro.

Modificarea adusă articolului 269 din Codul Muncii, potrivit căreia "angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul", a intrat ieri în vigoare.

Nici nu a apucat să fie pusă în aplicare că au şi apărut ecouri negative la adresa ei. Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şansă, consideră prea ambiguă formularea prin care salariaţii pot cere daune morale angajatorilor. "Nu există o definiţie a prejudiciului moral şi nu există o modalitate de a converti acest prejudiciu în despăgubire bănească", a declarat Păcuraru.

El a menţionat că nu este de acord cu această prevedere şi va solicita Ministerului Justiţiei să reunească Comisia de dialog social pentru a clarifica elementele de procedură. Ministrul a mai spus că va iniţia un proiect de modificare a acestui articol din Codul Muncii.

Potrivit prevederilor anterioare, angajatorul era obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat doar în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Partenerii sociali doresc o amânare de o lună a prevederii

Iniţiatorul propunerii, deputatul PLD Marian Sorin Paveliu, ne-a declarat că este vorba strict de situaţii în care s-au produs prejudicii nepatrimoniale. "Noutatea e că, fiind trecută acum în Codul Muncii, nu va mai fi subiect de interpretare.

Ne referim doar la situaţiile în care, în conflictele de muncă, se produc concomitent şi prejudicii nepatrimoniale, care nu pot fi cuantificate în bani", consideră Paveliu. El a adăugat că CEDO acordă constant daune morale pentru stresul creat de judecată, de maximum 5.000 de euro, ca o compensare materială pentru neplăcerile provocate de proces.

Fostul prim-ministru al României, avocatul Victor Ciorbea, spune că e bine-venită această modificare pentru că, "până la urmă, este vorba de o aliniere a legislaţiei noastre la legislaţia Uniunii Europene. În materie de Dreptul Muncii este o premieră pentru noi. Din câte am înţeles din discuţiile de ultimă oră, reprezentanţii patronatelor, guvernului şi ai confederaţiilor sindicale doresc o amânare de o lună a punerii în aplicare a acestei prevederi pentru a încerca o precizare mai clară din punct de vedere legislativ.

Este vorba de o definire mai clară a noţiunilor prejudiciului moral, a condiţiilor în care se produce, precum şi a contextului în care acesta ar urma să fie evaluat de către instanţă. Altminteri, instanţele judecătoreşti din dreptul muncii vor trebui să apeleze la principiile generale care se aplică în materie civilă şi la practica Curţii Europene a Drepturilor Omului".