Strigăt disperat al fiicei unei legende dinamoviste: „Nu mai am bani de tratament!”. Chinuită de cancer, se luptă pentru dreptate după moartea tatălui

Mirela Nunweiller, fiica legendarului dinamovist Lică Nunweiller, trăiește cu frica zilei de mâine. Femeia se confruntă cu o boală necruțătoare, cancer mamar invaziv, cu diverse complicații.

Lică Nunweiller, în tricou alb, la un meci

Coșmarul acesteia a început în urmă cu trei ani jumătate, fiind nevoită să muncească din greu pentru a-și crește băiatul. Încercarea moarte nu are, astfel că femeia speră la o minune cerească pentru a putea scăpa de cancerul mamar invaziv, hemangiom pe coloană, diabet, tiroidă autoimună, paralizie, dar și de durerile cumplite zilnice.

otul părea a fi o normalitate, până când vestea cumplită i-a luat sclipirea din ochi. A fost ziua în care a mers cu fiul ei, Andrei, la un control de rutină : „El a plecat bine, iar mie mi s-a descoperit întâmplător, fără să știu că sufăr de cancer, mi s-a descoperit un mamar invaziv pe sânul drept. A urmat două săptămâni mari de calvar, am trecut prin mai multe investigații, CT, RMN, pentru a vedea cât de cruntă este boala în organism, pentru că tumoarea acea era de 2,8 centimetri în diametru.

Am fost operată, în luna ianuarie, pe 11 decembrie mi s-a descoperit cancerul, iar pe 5 ianuarie am fost operată. În urma operației am făcut sechele pe mâna dreaptă pentru că am făcut Limfedem. Eu nu știam că am o boală ascunsă, sufeream de artroză în formă avansată, iar boala nu s-a manifestat decât în clipa în care am făcut tratamentele oncologice!”, a povestiti Mirela, potrivit iamsport.ro.

„Degetele sunt paralizate, încleștate!”. A refuzat operația din lipsă de venituri

În drumul spre supraviețuire, prinsă între CT-uri și RMN-uri, a venit momentul în care Mirela și-a pierdut controlul asupra mâinilor și picioarelor: „În momentul de față nu mai pot flexa labele picioarelor, deoarece tratamentul pe care nu am voie să îl întrerup timp de cinci ani mi-a mâncat cartilajele și a scurtat și îngroșat tendoanele, iar acest lucru nu îmi mai permite să flexez labele picioarelor! Degetele sunt paralizate în forma de... ca și cum aș strânge un pahar în mână, sunt flexate”.

Cadrele medicale i-au propus fiicei fostului dinamovist o puncție biopsică, însă lipsa posibilităților financiare și-a spus cuvantul.

„Momentan am refuzat, deoarece în clipa în care s-ar confirma că ar fi un nou cancer ar trebui să fi operat de urgență. Starea financiară în care mă aflu în momentul de față nu îmi permite să fac nici această procedură!”, a admis Mirela.

Nu se gândește să mai frecventeze spitalele de stat. Anul trecut, femeia a fost internată de trei ori și a plecat acasă cu încă o infecție: „Am fost internată la Spitalul de Reumatologie de unde am plecat cu o infecție urinară, fiind infestata cu Enterococus SPP. Mi-au trebuit șase luni să mă vindec. M-a ajutat o prietenă din Germania, mi-a cumpărat un tratament pe bază de imunoglobulină pentru a crește imunitatea organismului. Nu răspundeam la niciun antibiotic!”, a admis aceasta.

Soția lui Dan Șucu, patronul celor de la Rapid, singura care a ajutat-o financiar

1100 lei lunar pentru a-și putea procura tratamentul. Mirela speră la o minune: „Îmi cumpăr medicația. Nu este compensată în totalitate de casa de asigurări, nici măcar medicamentul oncologic pe care îl iau nu se compensează, doar 20%, pentru că nu am acceptat substanța românească, care este apă de ploaie.

Medicul oncolog mi-a spus să merg pe tratamentul cu substanța făcută de medicul oncolog francez. Am o diferență de plătit la tratamentul lunar la acel medicament, care este foarte costisitoare. Dacă nu aș avea deloc compensarea, ar fi 1.100 pe lună, iar cu compensare este undeva la 700 de RON.

Soția lui Dan Șucu i-a oferit 1000 lei lunar, timp de jumătate de an, pentru tratament: „În decursul anului trecut am apelat la mai multe fundații. Am depus dosarul medical, iar singura fundație care mi-a acordat un ajutor pe șase luni a fost fundația doamnei Șucu, soția patronului de la Rapid, mi-a acordat suma de 1.000 de lei pe o perioadă de șase luni. Doamna Șucu a trimis dosarul medical la o clinică de specialitate din Lyon, unde mă așteaptă pentru alte investigații medicale amănunțite și stabilirea unui program de recuperare!”, a mai confirmat, pentru aceeași sursă, Mirela.

În plin proces, după moartea tatălui. A dat în judecată clinica la care a fost internat Lică Nunweiller

Lică Nunweiller, unul dintre marii fotbaliști care au îmbrăcat tricoul celor de la Dinamo, s-a stins din viață în anul 2013, la vârsta de 74 de ani.

Fiica acestuia, Mirela, a depus plângere penală împotriva personalului medical din cadrul clinicii în care a fost internat Lică, în Capitală. Adus la spital, inițial, pentru un atac cerebral, fostul dinamovist nu a mai plecat acasă pe picioarele sale.

Mirela Nunweiller crede cu tot sufletul că decesul tatălui a fost determinat de dezinteresul medicilor: „Eu am înțeles că la acea clinică nu primea îngrijirea adecvată. Nu era perfuzat, nu era hidratat. Am mai făcut un alt set de analize, de 2.000 de lei, mi s-au cerut în două rânduri câte 1.100 de lei, pentru antibiotice... Nu era vorba de bani, totul pentru sănătate, dar voiam să aflu și eu pe ce dau banii. Am încercat să-l iau pe tata de acolo, să-l tranfer la un alt spital, dar mi s-a spus că nu poate fi transportat, că riscă să facă aprindere la plămâni. Abia în octombrie am adus o ambulanță, l-am luat de acolo și l-am dus la Spitalul Matei Balș. Slăbise 40 de kilograme în câteva luni. Aici am descoperit că tata avea o necroză, iar cei de la clinică ascunseseră asta!”.

Transferat la Spitalul Floreasca, Nunweiller a decedat la data de 8 octombrie, din cauza unei septicemii. 

Prima victorie la tribunal: „A început urmărirea penală!”

După aproape doi ani de luptă în instanță, Mirela a obținut prima victorie împotriva medicilor pe care i-a acuzat de malpraxis.

„Urmare a plângerilor la Parchet pe care le-am făcut, a început urmărirea penală împotriva clinicii Geronto Life Med și a persoanelor angajate în această instituție medicală. Aștept această soluție de un an și opt luni. A fost o luptă grea și anevoioasă, dar, încet-încet, încep să cred în Justiție. E mai mult decât o bucurie, este o liniște sufletească. Astfel, împiedicăm să se întâmple ceea ce s-a întâmplat cu tata, care, în spital, a fost tratat ca într-un lagăr de exterminare. A fost lipsă de îngrijire, lipsă de responsabilitate!”, a mai transmis aceasta.