Steaua şi Concordia, testate antidoping. Incursiune în istoria dopajului

Steaua, testată antidoping. FOTO Mediafax

Seria rezultatelor bune din acest sezon ale echipei Steaua au atras testarea antidoping, fiind prima echipă controlată, alături de Concordia Chiajna.

Atât fosta echipă antrenată de Laurenţiu Reghecampf, Concordia Chiajna, cât şi actuala, Steaua Bucureşti, au fost testate antidoping în sezonul acesta. Directorul sportiv al Chiajnei, Petre Marin, dă asigurări că nu sunt motive reale de îngrijorare. 

„Opt jucători au fost testaţi cu probe de urină, dar nu ştiu dacă şi de sânge. Avem obligaţia ca la fiecare sfârşit de săptămână să le trimitem programul echipei celor de la Comisia Antidoping. Nu ne-a deranjat acest control, sunt binevenite, avem siguranţa că fotbaliştii nu iau altceva decât trebuie“, a declarat Petre Marin.

Acesta a comentat că înţelege motivele pentru care echipa sa este sub supravegherea Comisiei Antidoping, având în vedere media de vârstă a lotului: „La noi, fiind mulţi tineri în lot, se putea să existe şi aşa ceva, dar din fericire nu e cazul. Personal, nu cred că există doping în fotbalul românesc“.

De asemenea, unul dintre antrenamentele Stelei a primit vizita inopinantă a reprezentanţilor Agenţiei Naţionale Antidoping. Opt jucători au fost solicitaţi să dea probe antidoping, astfel încât Raul Rusescu, Andrei Prepeliţă, Ştefan Nikolici, Novak Martinovici, Paul Pârvulescu, Tiberiu Bălan, Răzvan Stanca şi Lucian Filip au fost testaţi. 

Oficialii grupării din Ghencea au dat un comunicat pe site-ul oficial al echipei în care au anunţat că un astfel de control surpriză este normal.

„FC Steaua Bucureşti anunţă faptul că, în cursul zilei de miercuri, echipa noastră a fost vizitată de către reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidoping, care au efecutat un control inopinant la Stadionul Steaua. 
Este vorba despre o procedură de rutină, desfăşurată, de-a lungul unui sezon, în cazul fiecărui club de fotbal din ţara noastră. Noutatea este aceea că, în cazul jucătorilor noştri, a avut loc o premieră naţională, acestora fiindu-le prelevate, pe lângă obişnuitele probe de urină, şi probe de sânge. 
Acest procedeu a fost lansat în premieră mondială la Campionatul Mondial din 2010, găzduit de Africa de Sud. Clubul Steaua se laudă că, de-a lungul anilor, gruparea roş-albastră a fost felicitată atât de către reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidoping, cât şi de către UEFA pentru profesionalismul dovedit şi pentru faptul că, la fiecare testare antidoping, rezultatele analizelor au fost negative.“

Scandalurile antidoping nu s-au ţinut departe de fotbalul românesc. Sportivii şi-au asumat riscuri în repetate rânduri, astfel încât au luat substanţe interzise în scopul creşterii performanţei, însă Federaţia Română de Fotbal a fost pasivă când a venit vorba de pedepse. 

Cazuri de dopaj, muşamalizate

În urmă cu 11 ani, doi dintre jucătorii care evoluat la FC Argeş au fost depistaţi cu un anabolizant folosit de obicei de halterofili pentru dezvoltarea masei musculare. Adrian Neaga şi Cristian Buturugă erau jucătorii în culpă, însă au scăpat fără sancţiuni. Conform normelor în vigoare, cei doi fotbalişti ar fi trebuit să primească câte o suspendare de doi ani. Reacţia preşedintelui LPF, Dumitru Dragomir, a fost una surprinzătoare: „Ce vreţi domne, să le luăm capul? N-au ei nicio vină. Ei iau ca gâştele ce li se dă“. Totuşi, medicii echipei nu au avut acelaşi noroc, aceştia fiind sancţionaţi.

Patru ani mai târziu, finanţatorul Stelei a dat o declaraţie şocantă, care a trecut însă fără analize deosebite: „Lumea trebuie să ştie că Neaga ar fi fost sigur suspendat în vara lui 2001, atunci când a fost prins dopat, dacă nu ar fi venit la Steaua“. Astfel, s-au făcut supoziţii că patronul echipei din Ghencea ar fi rezolvat problema prin puterea sa financiară.

Ultimii ani au ţinut Liga I departe de controversele dopajului, niciun fotbalist nefiind depistat pozitiv. Acest lucru a determinat, probabil, şi lipsa alocării fondurilor pentru a ţine situaşia sub control: „N-avem bani pentru aşa ceva. Pot să ne controleze cât vor, dar pe banii lor“, a comentat Dumitru Dragomir în repetate rânduri. Cu toate că ANAD efectuează teste antidoping în fiecare etapă, la un singur meci, acest control este insuficient. Pentru anul acesta, nici LPF şi nici FRF nu s-au arătate interesate de subiectul antidoping, astfel încât nu au semnat niciun contract cu ANAD. Preţul unui test antidoping se ridică la 100 de euro, în medie.

Jucător acuzat de dopaj, decedat la doar 33 de ani

În anul 2009, Mihai Baicu, jucător care a evoluat, de-a lungul timpului, la FC Naţional, FC Argeş sau Farul Constanţa, Baicu a decedat la doar 33 de ani din cauza unor deficienţe cardiace. În 2004, Baicu fusese implicat într-un scandal de dopaj cu o substanţă diuretică, furosemid, alături de doi jucători de la Farul, Iulian Apostol şi Mihai Senin. Fotbalistul şi-a asumat vina atunci, declarând: „I-am ajutat să completeze probele de urină. Ei nu au putut da toată cantitatea cerută. Eu am luat furosemid pentru că am probleme cu greutatea“. Decizia Comisiei de Disciplină nu a fost influenţată de acest lucru, astfel încât Apostol şi Senin au fost suspendaţi câte şase luni, iar Baicu trei.

În acelaşi an, anchetatorii au găsit fiole de efedrină în locuinţa lui Liviu Făcăleaţă, considerat mâna dreaptă a lui Cornel Penescu, pe atunci finanţator la FC Argeş. Motivaţia lui a făcut referire la tratamentul unei rude bolnave de cancer, dar supoziţiile de dopaj al fotbaliştilor argeşeni nu au întârziat să apară.

Cazul de dopaj Ferdinand, unul dintre cele mai celebre

Fotbalul european a făcut cunoscut un caz de dopaj în care a fost implicat Rio Ferdinand. În 2003, fundaşul nu s-a prezentat la un test, precizând că a fost ocupat. Pentru că a ratat testarea, Ferdinand a fost suspendat timp de opt luni, atât la nivel de club, cât şi internaţional şi a primit o amendă în valoare de 50.000 de lire sterline. Suspendarea la costat ratarea Campionatului European de Fotbal din 2004. În ciuda faptului că Manchester United s-a luptat pentru a reduce suspendarea, decizia nu a fost schimbată. 

„Diavolii roşii“ s-au bazat pe trecutul celor de la Manchester City, care a avut un caz similar, în care un jucător nu se prezentase la testul antidoping şi fusese doar amendat cu 2.000 de lire sterline. Atât doar că jucătorul lui City a ajuns până la urmă pentru a da probele necesare, cu o întârziere de două ore. De asemenea, mijlocaşul lui Ipswich, Adam Tanner, a fost suspendat pentru trei luni pentru că a ratat un test antidoping.

Adrian Mutu a fost subiectul presei internaţionale pentru consum de cocaină, fiind suspendat şapte luni şi amendat cu 20.000 de lire sterline. Atacantul a fost suspendat şi de la reprezentativa României, în perioadele octombrie 2004 - mai 2005 (pe vremea când evolua la Chelsea) şi ianuarie - octombrie 2010, după episodul sibutramina (legitimat fiind atunci la Fiorentina), o substanţă folosită în tratamentul obezităţii.