Anul sportiv 2016, presărat cu lumini şi umbre. Top 5 performeri şi dezamăgiri
0
Pentru sportul românesc, anul care se încheie a fost unul al contrastelor. Medalia de aur obţinută de echipa feminină de spadă la Rio de Janeiro şi Liga Campionilor cucerită de handbalistele de la CSM Bucureşti nu pot compensa însă rezultatele catastrofale ale altor discipline. Gimnastica şi prestaţia naţionalei de fotbal la Euro rămân marile dezamăgiri.
După un an plin de evenimente, sportul românesc se află din nou la ora bilanţului. În 2016 tricolorul n-a prea fluturat pe cele mai înalte catarge, deoarece sportivii români au ocupat în general poziţii modeste la sfârşitul concursurilor, la mare depărtare de podiumuri.
În cazul unor sporturi mediocritatea a devenit sinonimă cu normalitatea, însă au existat şi discipline în care contraperformanţele au reprezentat adevărate şocuri. Există însă şi reversul medaliei, pentru că reprezentanţii sportului românesc au obţinut şi destule rezultate notabile în ultimele 12 luni. În rândurile de mai jos puteţi găsi o privire de ansamblu a ceea ce s-a întâmplat bun sau rău în anul sportiv 2016.
Dezamăgirile anului
1. Gimnastica
Cel mai medaliat sport din istoria României a avut parte de o cădere abisală, după patru decenii de succese constante. Ambele echipe, masculină şi feminină, au ratat calificarea la Jocurile Olimpice, unde România a fost reprezentată totuşi de Marian Drăgulescu, Andrei Muntean şi Cătălina Ponor, care n-au reuşit însă să obţină nicio medalie. Din 1976, de când Nadia Comăneci a fost starul absolut al ediţiei de la Montréal, gimnastica feminină românească n-a coborât niciodată de pe podiumul olimpic până la Rio de Janeiro, când singura ei reprezentantă, Cătălina Ponor, s-a clasat doar a şaptea în finala de la bârnă, singura în care s-a calificat. Marian Drăgulescu, la sărituri, a fost aproape de bronz. Deşi s-a clasat la egalitate, pe locul trei, sistemul de departajare l-a retrogradat pe locul patru, iar Andrei Muntean a obţinut locul şase în finala de la paralele. Anterior, la Campionatele Europene de seniori de la Berna, Drăgulescu a cucerit medalia de argint la sărituri şi sol, iar Ponor medaliile de bronz la bârnă şi sol.
2. Naţionala de fotbal
Paradoxal, 2016 trebuia să fie un an de sărbătoare pentru prima reprezentativă, care participa pentru prima oară după opt ani la un turneu final. Însă prestaţia tricolorilor a fost una mediocră pe tot parcursul anului. Pe lângă eşecul ruşinos înregistrat la Euro în faţa Albaniei, o naţională pe care altădată o băteam la scor de maidan, România a avut din nou bilanţ general anual negativ, cu trei victorii, cinci egaluri şi cinci înfrângeri, după şase ani. În 2010, naţionala condusă de Răzvan Lucescu a avut o prestaţie mizerabilă, cu doar o victorie, patru egaluri şi cinci înfrângeri. Iar până în acel moment tricolorii nu mai înregistraseră un bilanţ negativ anual tocmai din 1981. După falimentarul mandat al veteranului Anghel Iordănescu, naţionala a încăput pe mâinile lui Christoph Daum, un antrenor cu un CV impresionant, dar care n-a reuşit nici el să rupă gura târgului. Mai mult decât atât, calificarea la Campionatul Mondial din 2018 este la un pas să fie compromisă, după primele patru meciuri din grupă (1-1 cu Muntenegru, 5-0 cu Armenia, 0-0 cu Kazahstan şi 0-3 cu Polonia).
3. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român
Sportivii români au avut o prestaţie sub aşteptări la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, „recolta” de medalii adunate (o medalie de aur, una de argint şi trei de bronz) fiind cea mai slabă de după ediţia din 1952, de la Helsinki, când delegaţia tricoloră a adunat o medalie de aur, una de argint şi două de bronz. Pe lângă asta, scandalul echipamentelor contrafăcute a şubrezit şi mai mult credibilitatea forului olimpic. De altfel, Alin Petrache a şi renunţat la fotoliul de preşedinte după dezastrul din Brazilia, iar noul şef al olimpismului românesc este fostul mare scrimer Mihai Covaliu.
4. Gabriel Sâncrăian
Înaintea Jocurilor Olimpice a existat scandalul legat de dopajul cu meldonium. Mai mulţi sportivi au fost sancţionaţi, iar atletul Mihai Donisan, care ajunsese deja în Brazilia, a fost trimis acasă, fiind suspendat drastic de federaţia internaţională de profil. Însă marea ruşine pe care a trăit-o sportul românesc la Rio de Janeiro s-a numit Gabriel Sâncrăian. Depistat dopat cu testosteron exogen după ce a câştigat medalia de bronz la categoria 85 kg, el a fost suspendat provizoriu începând cu data de 30 septembrie de către Federaţia Internaţională de Haltere, iar la începutul acestei luni Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a confirmat descalificarea lui de la Jocurile Olimpice şi retragerea medaliei. Cu toate acestea, preşedintele Federaţiei Române de Haltere, Nicu Vlad, susţine că până la retragerea oficială medaliei mai sunt câţiva paşi de făcut, mai ales că forul olimpic român nu a primit niciun document oficial din partea Comitetului Olimpic Internaţional. „Absolut, dezamăgirea anului este cazul Sâncrăian. Din păcate asta e o problemă care atârnă greu“, a spus Vlad.
5. Naţionala feminină de handbal
După ce fetele au încheiat anul 2015 obţinând medaliile de bronz la Campionatul Mondial, toată lumea, inclusiv conducerea federaţiei, spera la o clasare pe podium la Jocurile Olimpice. Naţionala feminină de handbal a debutat însă cu o înfrângere memorabilă, în faţa Angolei, scor 19-23, şi a părăsit turneul după un eşec înregistrat în confruntarea cu Norvegia, scor 27-28. În consecinţă, România a terminat competiţia pe locul 9, cea mai slabă clasare din istorie. Deşi selecţionerul Tomas Ryde a fost înlocuit ulterior cu Ambros Martin, tricolorele n-au reuşit să obţină decât locul 5 la recent încheiatul Campionat European, pierzând anterior şi „Trofeul Carpaţi“, chiar la Cluj.
Performerii anului
1. Echipa feminină de spadă
Dintre disciplinele care aduceau în mod constant medalii la Jocurile Olimpice, doar scrima a mai ţinut în mod constant steagul sus. La Rio de Janeiro, Ana Maria Popescu, Simona Gherman, Simona Pop şi Loredana Dinu s-au autodepăşit şi au învins naţionala Chinei, scor 44-38, câştigând aurul olimpic, singurul al delegaţiei tricolore. România a trecut mai în sferturi de Statele Unite, iar în semifinale de Rusia. Trei dintre componentele echipei, Loredana Dinu, Simona Gherman şi Simona Pop, vor anunţa în luna ianuarie dacă vor mai continua activitatea pentru încă un ciclu olimpic, până în 2020, la Tokyo.
2. CSM Bucureşti
Într-un moment în care sportul românesc suferă, iar echipele de tradiţie dispar pe bandă rulantă, clubul finanţat de Primăria Capitalei a demonstrat în 2016˛că se poate face şi performanţă, dacă banii sunt investiţi cu cap. Rezultatele vorbesc de la sine. Campioana României la handbal feminin, CSM Bucureşti, a cucerit în luna mai Liga Campionilor, la prima sa participare în competiţie, după ce a învins în finala Turneului Final Four formaţia ungară Györ ETO, readucând trofeul în România după 52 de ani. În luna aprilie a acestui an, CSM Bucureşti a câştigat şi Cupa Challenge la volei feminin după ce a învins în finală formaţia turcă Trabzon Idman. Formaţia bucureşteană s-a impus cu scorul de 3-1 în ambele manşe ale finalei. CSM Bucureşti a adus astfel primul trofeu în voleiul feminin românesc, la nivel de club.
3. Astra Giurgiu
Formaţia antrenată de Marius Şumudică a avut un an aproape perfect, reuşind să treacă cu brio peste toate dificultăţile (patronul s-a aflat în închisoare, fotbaliştii au fost multă vreme neplătiţi, antrenorul a fost suspendat pentru că a jucat la pariuri, clubul s-a despărţit de o bună parte dintre cei mai buni jucători). Astra Giurgiu a reuşit să câştige două dintre cele patru trofee existente pe plan intern, campionatul şi Supercupa României, a obţinut o calificare nesperată în grupele Ligii Europa, după ce a eliminat-o din competiţiile continentale, pentru al doilea an consecutiv, pe West Ham United, iar ulterior a reuşit o calificare entuziasmantă în primăvara europeană, dintr-o grupă cu AS Roma, Austria Viena şi Viktoria Plzen.
4. Horia Tecău, Florin Mergea şi Simona Halep
Tenisul românesc a fost din nou la înălţim şi în 2016. Florin Mergea şi Horia Tecău au completat palmaresul României la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, după ce au obţinut argintul, fiind învinşi de Rafael Nadal şi Marc Lopez, la tenis,în finala de dublu masculin. Chiar dacă a refuzat să meargă la Jocurile Olimpice, de teama virusului Zika, Simona Halep a avut parte de un an destul de bun, la capătul căruia a reuşit să se menţină pe locul al patrulea în ierarhia WTA. Ea a câştigat în 2016 trei turnee, la Madrid, Bucureşti şi Montréal, acumulând din premii suma de 4.333.253 de dolari.
5. Echipajul feminin de 8+1
Al doilea cel mai performant sport olimpic din istoria României a revenit în prim-plan în 2016, după câţiva ani negri. După ce a obţinut în ultimul moment calificarea, echipajul feminin de 8+1 a revenit şi pe podiumul olimpic, acolo unde s-a aflat de fiecare dată între 1980 şi 2008. Roxana Cogianu, Ioana Strungaru, Mihaela Petrilă, Iuliana Popa, Mădălina Bereş, Laura Oprea, Adelina Boguş, Andreea Boghian şi Daniela Druncea au câştigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, iar perspectivele pentru 2020 sunt îmbucurătoare. “Din punct de vedere al rezultatelor, 2016 a fost un an foarte bun, pentru că am revenit în prim-planul competiţiilor internaţionale prin această medalie de bronz. La seniori eram pe o coborâre periculoasă, dar se pare că am revenit pe linia de plutire. Medalia asta reprezintă un reviriment pentru canotajul feminin românesc”, a mărturisit preşedintele Federaţiei Române de Canotaj, Adrian Poeană.
Se încarcă comentariile...
