„Judecătorii“ de talente
0
DECIZIE Apreciaţi pentru experienţă şi profesionalism, dar contestaţi pentru aparenta lor insensibilitate, membrii juriilor din concursurile de talente sunt personajele centrale din spectacole şi au puterea de a decide atât desfăşurarea acţiunii, cât şi viitorul concurenţilor
Nici n-a început bine cel de-al 12-lea sezon al show-ului „American Idol“, că Mariah Carey şi Nicki Minaj, membre ale juriului, se ceartă pe micile ecrane. O dispută recentă între cele două a pornit de la o concurentă pe care rapperiţa Nicki Minaj a eliminat-o din concurs, dar nu pe criterii valorice, ci pentru simplul fapt că purta un machiaj similar cu al ei. Acest caz ridică întrebări cu privire la onestitatea deciziilor de votare, deoarece se presupune că „judecătorii“ de talente sunt obiectivi şi iau decizii corecte. Dar să fie experienţa lor într-un anumit domeniu singurul criteriu pentru care sunt aleşi într-un juriu la un talent show?
AUDIENŢA FACE LEGEA
„Industria divertismentului este dură, de aceea şi eu sunt dur“, recunoaşte englezul Simon Cowell, creatorul formatului „X Factor“ şi membru al juriului la „Pop Idol“, „American Idol“ şi „Britain’s Got Talent“. Numit cel mai puternic realizator TV de publicaţia „The Hollywood Reporter“, Cowell este adesea criticat pentru atitudinea sa radicală. Specialistul, însă, îşi justifică viziunea prin prisma ratingului. „Singurii care au putere sunt oamenii, noi depindem de preferinţele publicului. Dacă îi ignorăm, ne asumăm un risc“, analizează el. Audienţa, însă, este captată prin diverse tertipuri.
L.A. Reid, Demi Lovato, Britney Spears şi Simon Cowell, membri ai juriului „X Factor“ din Statele Unite. FOTO Reuters
„La acest gen de emisiuni, publicul este eterogen, iar televiziunile atrag atenţia prin vedete, o strategie agresivă de marketing şi prin formatul în sine al emisiunii“, susţine Valentina Marinescu, specialist media şi profesor la Universitatea din Bucureşti. Dacă audienţa dictează longevitatea unei emisiuni, concurenţii şi membrii juriului sunt personajele pricipale, aceştia din urmă fiind şi cei care, prin deciziile lor, pot schimba vieţile participanţilor. „Am căutat personalităţi care se pricep la muzică, au capacitatea de a recunoaşte un talent de la prima notă şi au potenţialul să şlefuiască talentul, astfel încât concurentul să devină star“, explică producătorul general al emisiunii „X Factor “ de la Antena 1, Claudiu Oprea.
Pe fişa postului lor figurează atribuţiile de observatori şi evaluatori, cu anumite diferenţe. „Nu există un şablon în ceea ce priveşte calităţile lor, dar lumea este interesată să vadă personaje, aşa că fiecare trebuie să se remarce cumva, să aibă ceva care să te facă să-l ţii minte“, spune Mihai Morar, prezentator la Radio Zu şi fost membru al juriului la prima ediţie „X Factor“ (România). Totodată, Morar a fost şi antrenorul marelui câştigător, Andrei Leonte.
În unele talent show-uri, pe lângă specialiştii dintr-un anumit domeniu, precum Beatrice Rancea, din echipa „Dansez pentru tine“, sunt apreciaţi şi aşa-zişii „oameni universali“, care au experienţă în mai multe domenii. Cele mai bune exemple sunt jurnalistul Piers Morgan, care a plecat din presa tabloidă pentru a ajunge în juriul de la „Britain’s Got Talent“, şi Andi Moisescu, prezentatorul emisiunii „Apropo TV“ şi „judecător“ la „Românii au talent“.
Intrigile vând foarte bine pentru că pun în valoare factorul uman. Concurenţii şi membrii juriului plâng, fac scandal şi urzesc intrigi. Valentina Marinescu, specialist media
Cel mai important criteriu pentru a ajunge într-un juriu la un concurs de talente este, în viziunea producătorilor, nivelul de pregătire. „Formula pe care am folosit-o a adunat întotdeauna ingrediente esenţiale: profesionalism, show, divertisment, valoare şi exigenţă“, spune Mona Segall, producător la Pro TV.
Pentru aceasta, juriul este sinonim cu superlativul: „cele mai bune voci, cei mai buni şi mai de succes producători muzicali de pe piaţă, cei mai buni oameni de entertainment“. Acestea au fost criteriile pe care Mona Segall le-a avut în vedere când i-a ales pe Loredana Groza, Horia Brenciu, Marius Moga şi Smiley, antrenorii de la „Vocea României“. Această descriere se referă la experienţa acumulată în timp şi transpusă în dorinţa de a forma noi generaţii de interpreţi. „Sunt oameni care cunosc foarte bine reţeta unei cariere de succes şi care au dăruirea şi deschiderea de a transmite aceste informaţii şi celor care se află la început de drum“, adaugă Segall.
Nu există un şablon în ceea ce priveşte calităţile mentorilor, dar lumea este interesată să vadă personaje, aşa că fiecare trebuie să se remarce cumva, să aibă ceva care să te facă să-l ţii minte. Mihai Morar, antrenorul lui Andrei Leonte, câştigătorul din primul sezon X Factor România
Pe lângă specializarea profesională, chiar şi Cowell recunoaşte că membrii juriului trebuie să se raporteze la cultura publicului larg, care stabileşte ratingul. „La TV, în film şi în muzică este foarte mult snobism, dar asta nu-mi place“, spune Cowell, care a fondat televiziunea Syco. „Tata m-a învăţat că fiecare om are inscripţionat pe frunte mesajul «Fă-mă să mă simt important!». Nu am gusturi sofisticate, am gusturi medii“, spune specialistul.
RELAŢIA CU PARTICIPANŢII, LA BAZA ORICĂRUI CÂŞTIG
Membrii juriului nu sunt doar observatori, ci se şi implică, atunci când îşi asumă rolul de mentori, după cum a fost cazul lui Morar. „A fost una dintre cele mai frumoase experienţe din viaţa mea profesională, dar m-am consumat enorm, pentru că am luptat să câştige Andrei. Timp de patru luni am lucrat de luni până duminică, de dimineaţă până seara“, îşi aminteşte Morar.
Adrian Sînă, Paula Seling şi Mihai Morar, juriul de la prima ediţie X Factor FOTO Antena 1
În spatele prestaţiei de câteva minute de pe scenă, participanţii se ataşează emoţional de antrenorii lor, oameni pe care-i privesc cu admiraţie, respect şi, uneori, cu teama de a nu le spulbera visul. „A fost o experienţă care m-a format ca om, în primul rând. Îţi mulţumesc, Loredana! Nu doar eu fac parte din familia ta, ci şi tu faci parte din familia mea“, a mărturisit emoţionat Cristi Nistor, în cel de-al doilea sezon de la „Vocea României“.
În contextul competiţiei, empatia şi capacitatea mentorilor de a rezona cu participanţii sunt vitale. Dacă Mihai Morar, Paula Seling şi Adrian Sînă au fost antrenorii primului sezon, la cea de-a doua ediţie, Delia Matache, Cheloo şi Dan Bittman le-au luat locul. „În noul sezon «X Factor» nu excludem posibilitatea să combinăm juriile celor două sezoane, sau să avem mai multe categorii, întocmai ca în Marea Britanie, pentru ca participanţii să aibă mai multe şanse“, dezvăluie producătorul Claudiu Oprea.
„Realitatea demonstrează că mult mai bine s-ar potrivi o grupă formată din adolescenţi, în jurul vârstei de 16 ani, alta de 20 de ani, o a treia cu concurenţi maturi, cu vârste de peste 30 de ani şi încă o categorie de grupuri“, constată producătorul de la Antena 1.
De altfel, capacitatea de a înţelege nevoile participanţilor este un criteriu eliminatoriu. Aşa s-a întâmplat în cazul fostului coregraf Cornel Patrichi, susţin cei de la Pro TV. Acesta, după aproape şapte ani în care a făcut parte din juriul de la „Dansez pentru tine“, a fost înlocuit în cel de-al 13-lea sezon cu Edi Stancu, coordonatorul baletului emisiunii. „Avem unele vedete foarte bine pregătite, iar altele care nu au avut până acum nicio legătură cu dansul; trebuie să existe un om care să poată compara evoluţia concurenţilor şi modul în care au înţeles să se dedice cazului pentru care luptă“, şi-a justificat Mona Segall opţiunea pentru mai tânărul coregraf.
REGIA, CHEIA SUCCESULUI?
Talent show-ul înseamnă divertisment, iar divertismentul presupune o intrigă puternică şi constantă, care să-l determine pe telespectator să deschidă televizorul pe acelaşi canal. Dacă acest format de emisiune a fost lansat, testat şi perfecţionat în Occident, producătorii români au preluat franciza pentru a se asigura că vor avea succes. „Este o reţetă care funcţionează peste tot“, subliniază Valentina Marinescu. Trendul internaţional este construirea unui fir narativ care să-l determine pe telespectator să urmărească emisiunea pentru a afla ce se va întâmpla cu personajele favorite, asemenea unui serial.
„Chefii“ Sorin Bontea, Florin Dumitrescu şi Cătălin Scărlătescu, de la „MasterChef“
Pe lângă povestea concurenţilor, ce evoluează din punct de vedere profesional, în cadrul talent show-urilor se mai conturează şi un al doilea plan narativ, axat, în principal, pe relaţiile dintre membrii juriului şi participanţi, simpatiile şi antipatiile dintre ei. Aceste elemente de subiectivitate fac, de cele mai multe ori, deliciul spectacolului, lucru care se traduce prin diversitate de opinii, emoţii şi trăiri.
„Intrigile vând foarte bine pentru că pun în valoare factorul uman. Concurenţii şi membrii juriului plâng, se ceartă, fac scandal şi urzesc intrigi“, subliniază Marinescu. Conflicte precum cele dintre Nicki Minaj şi Mariah
Carey, Horia Brenciu şi Moga sau Mihai Petre şi Andi Moisescu ridică cifrele de audienţă, însă acestea iau naştere, în primul rând, pentru că fiecare îşi susţine echipa.
IMITAŢIE SAU AUTENTICITATE?
Totuşi, au apărut şi speculaţii cu privire la veridicitatea certurilor. „Există legende că multe conflicte au fost create artificial, însă tot ce este divertisment înseamnă şi intrigă, iar dacă aceasta nu este produsă natural, există un scenariu, iar fiecare emisiune are şi un personaj negativ“, analizează Morar. În cazul „X Factor“, băiatul rău a fost Cheloo. „Ştii ce aş face eu cu 200.000 de euro? Aş emigra într-un loc unde să nu te pot asculta“ şi „Sună de parca te-a epilat cineva cu forţa“ sunt doar câteva dintre replicile dure ale rapperului din trupa Paraziţii.
Industria divertismentului este dură, singurii care au putere sunt oamenii. Dacă îi ignorăm, ne asumăm un risc. Simon Cowell, producător de televiziune
Şi la „MasterChef“ cei trei membri ai juriului par să aibă personalităţi puternic conturate. „Orezul e mai rău ca un orez de spital“ şi „Ai nevoie de un cuţit ca al lui Arnold ca să tai mâncarea asta“ au fost doar câteva dintre replicile acide rostite de Sorin Bontea, Cătălin Scărlătescu şi Florin Dumitrescu în primul sezon. Dincolo de aceste comentarii, ei au adoptat o „mască“ ce i-a împiedicat pe telespectatori şi pe concurenţi să le ghicească intenţiile, emoţiile reale şi preferinţele.
Pentru cei care nu cunosc formatele originale, această abordare poate avea succes, însă experţii nu se lasă convinşi. „Copiază mai rău decât chinezii. Ei cred că dacă imită tot ce e afară, vor avea acelaşi succes, ca şi cum nu ar imita doar formatul, ci şi succesul emisiunii, dar nu este aşa“, analizează Marinescu. Din punctul său de vedere,
Se încarcă comentariile...
