Insolvenţa Realitatea Media, în cifre: din culisele războiului cu Guvernul

Noul Cod al insolvenţei, aprobat de Guvern în şedinţa de miercuri, a stârnit reacţii acide în presă, în special din partea reprezentanţilor Realitatea Media SA, care s-au simţit direct vizaţi de acest act normativ.

Deşi jurnaliştii de la Realitatea Media susţin că au datorii de numai 200.000 de euro, situaţia societăţii este cu totul alta. Astfel, numai de când a fost dispusă procedura insolvenţei, compania a cumulat datorii la stat în valoare de opt milioane de euro.

Informaţiile privind insolvenţa Realitatea Media SA arată că, la începutul anului 2013, datoriile societăţii ajungeau la suma de 368.528.129 lei, iar datoriile născute în perioada de observaţie şi neachitate la acel moment erau de 55.804.064 lei. Principalul creditor, SC GMG Media Box SRL, înregistrat cu 104 milioane RON, se afla, de asemenea, în procedura insolvenţei.

„Conform evidenţelor contabile, datoriile născute după data deschiderii procedurii  (n.r.: insolvenţei) si neachitate până la data de 30.11.2012 sunt în sumă de 55.804.064  lei, din care datorii la bugetul de stat, bugetele de asigurari sociale: 19.240.357 lei“, se arată în document.

Potrivit aceluiaşi plan de reorganizare, „în cazul falimentului, valoarea de lichidare a societăţii ar fi de 111.000.000 lei, compusă din: datoriile societăţii, la data întocmirii planului de reorganizare în suma de 368.528.129 lei, din care se estimează a fi recuperate 84.657.253 lei“.

Cererea de insolvenţă a fost depusă de S.C. Realitatea Media S.A. şi s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea S.C. Realitatea Media S.A.

La sfârşitul anului 2012, datoriile societăţii crescuseră de la suma de 258.694 de lei, în 2009, la 368.528 de lei în 2012, iar datoriile către bugetul de stat însumau 50.427 de lei.

În ce priveşte datoriile către bănci, planul de reorganizare al societăţii menţionează o datorie de 42.671 de lei către Marfin Bank, dar şi către terţi, respectiv ASESOFT şi Melici Managament Inc.

Potrivit documentului, “starea de insolvenţă a societăţii s-a datorat în principal incapacităţii de plată generată de: investiţii pentru demararea a noi produse media de nişă şi pentru achiziţionarea diviziei de print a grupului Caţavencu, în perioada premergătoare crizei economice”, investiţii care nu au putut fi recuperate.

Istoric

Realitatea TV a fost înfiinţată în 2001 de către omul de afaceri Silviu Prigoană. În momentul înfiinţării, era deţinută de persoana juridică SC ROSAL SERVIS SRL, asociat unic, condusă de Prigoană, în calitate de administrator. Ulterior, în noiembrie 2004, SC ROSAL SERVIS SRL a vândut 55% din părţile sociale către BLUELINK COMUNICAZIONE SA, iar mai târziu în cursul aceluiaşi an a cedat şi restul părţilor sociale deţinute către Radu Mihai Mărgineanu.

În sfârşit, la finalul anului 2004, părţile deţinute de Mărgineanu sunt preluate de GLOBAL VIDEO MEDIA SRL, care cesionează o parte dintre acestea către Petrom Service. Atunci, societatea se transformă din societate cu răspundere limitată în societate pe acţiuni de tip închis.

Odată cu achiziţia Caţavencu S.A., grupul devine cunoscut sub numele Realitatea-Caţavencu şi continuă să se extindă.

Problemele apar în 2009, când compania se confruntă cu probleme financiare generate de scăderea pieţei de publicitate.

Potrivit planului de reorganizare a societăţii,„ structura consiliului de administraţie suferă în 2010 cea mai importantă modificare, 3 membri ai acestuia, inclusiv preşedintele, fiind revocaţi”.  În noiembrie 2010, odată cu preluarea managementului de către ASESOFT INTERNATIONAL S.A., structura consiliului de administraţie suferă o nouă modificare, iar BLUELINK COMUNICAZIONE devine acţionar cu un procent de peste 86% din totalul acţiunilor societăţii.

În prezent, societatea continuă activitatea şi a luat o serie de măsuri  conform planului de reorganizare, respectiv: restructurarea personalului, renegocierea contractului colectiv de muncă, dar şi alte măsuri pentru reducerea cheltuielilor.

Codul insolvenţei, controversat

Noul cod al insolvenţei prevede, printre altele, faptul că oricărei televiziuni sau oricărui post de radio aflat în dificultate i se ridică automat licenţa de emisie. Codul a fost publicat, vineri după-amiază, în Monitorul Oficial, iar articolul pe marginea căruia s-au născut controverse este articolul 81 :

„În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare, se suspendă licenţa audiovizuală, în sensul Legii nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. În planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anumit serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului“.

Centrul pentru Jurnalism Independent, citat de cei de la Realitatea, susţine că prevederea este restrictivă, îngrădeşte libertatea presei, discriminează şi creează premisele unor posibile abuzuri.