Cheloo despre „X Factor“: „Mă chinui să-i stresez pe concurenţi, dar cine trece peste mitocanul din faţă poate bucura o sală întreagă“

Emoţiile, stresul, oboseala şi Cheloo sunt principalele obstacole la "X Factor". FOTO Antena 1

Rapperul care jurizează al treilea sezon al talent-showului de la Antena 1, cu Delia şi Dan Bittman, consideră că el însuşi este un test pentru concurenţi, pe lângă probele artistice. Cheloo face o radiografie a showului, după încheierea audiţiilor.

Juriul a încheiat audiţiile „X Factor“, după nouă zile în care aspiranţii la celebritate au performat la Palatul Copiilor din Bucureşti. Dacă la preselecţiile din Craiova, Arad, Cluj, Iaşi, Constanţa şi Bucureşti s-au prezentat aproximativ 1500 de cântăreţi, în a doua etapă au rămas 370 de persoane, unii dintre ei primind trei răspunsuri afirmative, alţii fiind nevoiţi să renunţe la visul „X Factor“, cel puţin în acest sezon.

După audiţii, urmează alte două faze eliminatorii, bootcamp şi judges home visit, iar cei 24 rămaşi se vor împărţi în trei echipe, fiecare membru al juriului fiind responsabil de o categorie (între 14 şi 20 de ani, peste 20 de ani şi grupuri).

Cheloo, aflat pentru al doilea an consecutiv în ipostaza de mentor, observă tendinţele showului şi subliniază principalele atribute de departajare. Interpretul de la Paraziţii ştie că jocul necesită eforturi şi implicare, el însuşi fiind un exemplu, după ce şi-a accidentat braţul în ultima zi de audiţii.

Adevărul: Te-ai aflat la pupitrul deciziei şi în sezonul trecut, fiind chiar unul dintre cei mai de temut membri ai juriului. Care sunt diferenţele în această ediţie?

Cheloo: Mult mai mulţi concurenţi buni, cu voci bune. S-a întâmplat ceva, oamenii au venit în număr mult mai mare, cu drag, cu încredere, au venit să cânte şi simt asta. Toată lumea abia aşteaptă să cânte pe scenă, pentru că anul trecut era o ciudăţenie, veneau pentru altceva.

Anul trecut încercau să iasă în evidenţă prin alte aspecte?
Toată lumea a plecat de la ideea că eu sunt un nenorocit şi că trebuie să se teamă. Trebuie să se teamă doar de prestaţia lor, dacă este proastă. Atâta timp cât cântă bine şi totul e decent şi îţi face plăcere să îi vezi, totul trebuie să fie un zâmbet.

Să înţelegem că anul acesta sunt mai responsabili şi îşi asumă mai mult showul?
Ei au pornit de la ideea că vin aici la măcel, dar asta face parte din spectacol, nu e o coridă.

De ce ţii cont atunci când ai un participant în faţă?
Importantă este suma calităţilor, trebuie să le aibă pe toate. E adevărat că în primă fază poţi să treci peste faptul că s-a îmbrăcat prost. Eşti atent dacă s-a prezentat cum trebuie şi dacă prezenţa lui se leagă de piesa respectivă, dacă se apropie de original, dacă e o fire prietenoasă şi dacă trece peste mitocăniile mele, ceea ce este foarte important pentru mine. Eu am plecat de la premisa că trebuie să stresez omul şi probabil că de aici derivă imaginea tâmpită pe care am format-o. Eu chiar mă chinui să-i strezez pe concurenţi, pentru că un om care trece peste mitocanul din faţa lui poate bucura o sală întreagă care-l primeşte normal. Am şi eu o parte de cretin şi am zis: "Perfect, am să joc rolul cretinului până la capăt".

Pe ce categorie mizezi: sub 20, peste 20 sau grupuri?
Habar n-am. N-am ţinut minte categoriile, sunt doar şocat de faptul că foarte multe fete de 14 şi 15 ani cântă incredibil de bine şi nu poţi să le asociezi vocea cu corpul sau cu vârsta. Rămâi şocat. Mă întreb: peste cinci ani, oare cum vor cânta aceste concurente de 14 ani? Cât de bine, cât de mult pot să ridice ştacheta?

Dacă ai plecat pe un drum şi lumea te-a cunoscut într-un fel, nu trebuie să te dai după gura producătorilor şi a caselor de discuri care încearcă să creeze această lungă linie de artişti care cântă aceleaşi lucruri.

La un concurent contează mai mult să cânte bine, să aibă potenţial sau să fie ambiţios să evolueze, deşi nu are un talent foarte mare?
Când spun: "Da, îţi dau o şansă", nu sunt de acord că poţi să-ţi revii sau să modifici în scurt timp ceea ce nu există. Asta e mai mult o plăcere a noastră de a ne juca cu participantul. Cine nu merită să treacă, nu are cum să treacă, chiar dacă au mai existat excepţii din cauza oboselii. Nu eşti la "X Factor" să înveţi sau să te bazezi pe compromisuri. Faza respectivă se numeşte audiţiii, iar mai departe regulile sunt foarte clare şi etapele sunt foarte grele: trebuie să înveţe în scurt timp nişte piese, să facă lucruri nedormiţi... e un proces destul de neplăcut pentru ei.

Care sunt problemele pe care le-ai identificat la concurenţii?

Mulţi sunt timizi, reţinuţi, au emoţii, nu au încredere în ceea ce pot, nu au avut ocazia să se manifeste, dar sunt şi oameni siguri pe ei, obişnuiţi cu scena şi publicul.

În timpul procesului "X Factor", ce le pune capac, unde cedează?
Treptat cedează toţi, 99% se pierd, dar cred că stresul îi omoară pe mulţi şi lipsa de talent se vede.

Ce ar trebui să i se întâmple unui artist sau să facă el ca să existe viaţă după "X Factor"?
Ca să existe viaţă după "X Factor", chiar şi dacă a reuşit sau a ajuns în finale, e important să nu se schimbe în rău. Părerea mea e că dacă ai plecat pe un drum şi lumea te-a cunoscut într-un fel, nu trebuie să te dai după gura producătorilor şi a caselor de discuri care încearcă să creeze această lungă linie de artişti care cântă aceleaşi lucruri. Trebuie să rămâi aceeaşi persoană şi să cânţi ce ţi-a plăcut şi ce iubeai acum cinci-zece ani. Trebuie să faci ceea ce-ţi place, pentru că dacă nu faci ceva în care să crezi, nu ai niciun sens.