Concert Roger Waters. „Nu avem nevoie de educaţie, nu avem nevoie de controlul gândurilor!”

Pentru mine nu a existat muzică înainte de Revoluţie. Pur şi simplu nu-mi amintesc să fi ascultat muzică înainte. Nici măcar nu eram atât de mică. Aveam 8 ani la Revoluţie, dar muzica mea s-a născut cu postul de televiziune SOTI.

Am fost o elevă proastă, nu-mi plăcea să învăţ, consideram profesorii (aproape toţi) idioţi fixaţi în materia lor, oameni care nu mai au nimic de spus pe lângă fixaţia lor. Cu siguranţă că n-aţi vrea să ştiţi ce părere aveam despre matematică (în orele de matematică citeam „David Copperfield“, cu cartea ascunsă sub bancă). Colegii mei de clasă erau toţi copii de baştani (baştani de pe vremea aia, adică profesori universitari, oameni încuiaţi – ingineri, nu artişti ca ai mei) şi mă făceau să mă simt inferioară prin orice, aşa că citeam. Eram mică, slabă, cu adevărate furii la adresa celor care, simţeam eu, mă umilesc. Şi atunci, când ajungeam acasă, sau chiar dimineaţa înainte să plec la ore, deschideam televizorul alb negru (moştenire de la Răposatu’) şi ascultam muzică pe SOTI.

Muzica mea era frumoasă, muzica mea era cu videoclipuri frumoase (pentru mine), muzica mea avea desene animate. Nu ştiam ce spune acolo (nu învăţam nici la engleză, pe care abia o începusem în clasa a III-a), dar muzica mea îmi vorbea numai mie.

Profesori imposibili, copii chinuiţi care se răzvrăteau, educaţie făcută cu rigla la palmă (sau la fund), uniforme care ne puneam pe toţi pe acelaşi loc (deşi eu eram specială), lipsă de sentimente, de înţelegere. Era perioada revoltelor, a răzvrătirilor, a luptei împotriva autorităţii. Aşa vedeam eu anii ’90. Nu avem nevoie de educaţie, nu avem nevoie de control, nu avem nevoie de sarcasme în clasă, profesori, lăsaţi copiii în pace!

Pink Floyd pentru mine n-a fost o simplă formaţie, a fost ceea ce m-a format. Cei din jur mă făceau „rockăriţă“ (atunci suna ca şi cum aş fi ascultat cea mai de jos muzică), dar mie nu-mi păsa. Pink Floyd m-a făcut să mă răzvrătesc, să nu vreau să fiu o altă cărămidă dintr-un zid uniform, să nu vreau să mă încadrez în standardele comuniste care încă persistau, să învăţ ce-mi place, să scriu poezii şi să consider că matematica nu este singura materie care te face deştept.

Noi, copiii, eram murdari, răi, proşti şi nesimţiţi. Ei, profesorii, erau olimpienii, curaţii, deştepţii, superiorii.

Maşina de tocat creiere, cuiul şi ciocanul, profesorii bătrâni cu ochelari care ne puneau să jucăm hora măgarilor (ne ţineam de urechile colegului şi săream în sus până simţeam că ni se smulg din cap, aşa profesorul nici măcar nu se obosea să ridice mâna la noi, ne făcea să ne rănim singuri, să ne lungim urechile ca la măgari) doar pentru că nu ştiam formulele „a+b-c=x“, figurile elevilor obosiţi, cancelaria în care n-aveam voie să intrăm pentru că noi eram mizeria, scările profesorilor cu covoare şi flori pe care, dacă călcam, ajungeam în faţa consiliului profesoral ca nişte fiinţe de nimic care ştiu doar să strice şi să murdărească. Noi, copiii, eram murdari, răi, proşti şi nesimţiţi. Ei, profesorii, erau olimpienii, curaţii, deştepţii, superiorii.

Pink Floyd m-a învăţat să gândesc încă de pe vremea când nu aveam voie, m-a învăţat să mă revolt de când încă habar n-aveam engleză şi nu ştiam ce-mi spune. Pink Floyd m-a făcut chiar să învăţ la şcoala aia ameţită care se făcea imediat după Revoluţie, doar pentru a înţelege din cuvinte ce-mi transmitea deja, demult, doar prin muzică.

„We don’t need no education/We don’t need no thought control!/No dark sarcasm in the classroom/Teacher leave them kids alone!“

Toate poveştile trimise de voi pe adresa redacţiei contact@adevarul.ro intră automat în cursa pentru marele premiu: un pachet complet (carte, DVD şi CD-uri) plus o invitaţie dublă la concertul Roger Waters, de la Bucureşti, din 28 august. 

Premiul cel mare va fi acordat pentru cea mai populară poveste - care strânge cele mai multe LIKE-uri şi SHARE-uri pe Facebook de pe site-ul adevarul.ro. 

Mai mult, autorii vor câştiga, prin tragere la sorţi, unul dintre premiile oferite zilnic de „Adevărul” şi partenerii săi, începând de luni, 19 august, până vineri, 30 august:

- Volumul „Inside out. O istorie personal a Pink Floyd” de Nick Mason

- DVD cu filmul Pink Floyd „The Wall”, în regia lui Alan Parker

- DVD Concert Pink Floyd „The Wall” - Live in Berlin 1990

- Colecţia integrală Pink Floyd, în 14 CD-uri 

Pentru mai multe detalii despre concurs ciţiti şi: „CONCURS „Dărâmă zidul care ne înconjoară!” Câştigă o invitaţie dublă la concertul Roger Waters din 28 august”.