Se cunoaşte faptul că infecţia COVID-19 poate afecta mai multe organe şi că plămânii sunt de departe cei mai lezaţi. Impactul bolii asupra sistemului respirator depinde în mare măsură de vârsta pacientului, sistemul imunitar şi comorbidităţile asociate. Astfel, persoanele cu infecţie COVID-19, cu simptome moderate sau severe au un risc semnificativ de a se confrunta cu o reducere a funcţiei pulmonare pe termen lung. Această afectare pulmonară poate persista inclusiv după trecerea prin boală şi este observată în egală măsură atât la femei, cât şi la bărbaţi.
 
Afectarea pulmonară în cazul pneumopatiei COVID-19 nu prezintă diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi. Pot exista unele diferenţe în cazul pacienţilor cu un volum mai mic pulmonar, cum ar fi femeile cu obezitate, la care afectarea pulmonară este mai accentuată datorită hipovenţilatiei în baza pulmonară”, explică asist. univ. dr. Sorin Moţoi, medic primar radiologie şi imagistică medicală în cadrul Reţelei de Sănătate REGINA MARIA.
 
De asemenea, persoanele cu boli preexistente, precum afecţiunile oncologice, diabetul zaharat şi bolile cardio-pulmonare au un risc crescut de afectare pulmonară asociată infecţiei COVID-19, deoarece “decompensarea pulmonară duce la o insuficienţă pluriorganică care se accentuează repede”, după cum precizează medicul radiolog Sorin Moţoi, care evaluează şi monitorizează frecvent persoanele care s-au recuperat de COVID-19.
 
Este cert că afectarea pulmonară este mult mai frecventă si mai gravă în cazul persoanelor în vârstă, dar contează mult şi încărcarea virală, care poate să fie crescută şi la pacienţii tineri”, explică asist. univ. dr. Sorin Motoi.
 
În ceea ce priveşte rolul fumatului în afectarea pulmonară post COVID-19, datele recente demonstrează că atât fumatul, cât şi toată patologia asociată fumatului (BPOC, emfizem pulmonar, tulburări cardiace), agravează cu certitudine inflecţia pulmonară de tip COVID-19.
 
“Este adevărat că studiile iniţiale arătau că fumătorii prezintă o afectare mai redusă în contextul pneumopatiei COVID-19, dar acest aspect era cumva incomplet documentat în prima parte a pandemiei. În anul 2020 a existat chiar un trend crescător al persoanelor care fumează în ideea unei protecţii crescute faţă de infecţia cu noul coronavirus. Evăluările efectuate în ultimele luni arată, în schimb, că evoluţia fumătorilor, la distanţă de infecţia COVID-19, este mai severă decât a fumătorilor care nu au trecut prin boală”, susţine asist. univ. dr. Sorin Motoi.
 
Tulpina nouă, extinsă mai repede în comunitate, acolo unde există comorbidităţi
 
În ceea ce priveşte dinamica evoluţiei pandemiei încă de la primele cazuri, în cazul tulpinii noi, considerată mai puţin agresivă, aceasta s-a extins mai repede în comunitate, cu diferitele forme virale şi manifestările clinice ale bolii, acolo unde există pacienţi cu comorbidităţi. Tocmai de aceea, tulpina Omicron le-a pus probleme medicilor.
 
Din observaţiile noastre, din literatura de specialitate deja generoasă, precum şi din experienţa altor ţări reiese că tulpina actuală implică mai puţin compartimentul respirator inferior, complicaţiile de cele mai multe ori survenind pe fondul suprainfectării bacteriene. Simptomele cel mai des întâlnite în valul acesta au fost legate de căile respiratorii superioare, simptome deloc neglijabile de genul rhinoree (curgerea nasului) şi congestie nazală, odinoinofagia (durerea în gât), tuse seacă neproductivă, la care se adaugă simptomele generale cu astenie (oboseală), mialgii (dureri musculare), cefalee (dureri de cap) şi sindrom febril +/-, simptome în sfera digestivă. La apariţia unor asfel de simptome, primul gest ar fi consultarea medicului de familie care poate stabili în prima instanţă diferenţa între o infecţie COVID-19 şi alte infecţii virale respiratorii sau digestive”, explică dr. Gabriel Gurguţă, medic specialist Boli infecţioase, în cadrul Reţelei de Sănătate REGINA MARIA.
 
Pe de altă parte, medicii observă mai rar tulburările de coagulare, fapt care a scăzut semnificativ numărul pacienţilor internaţi în compartimentele de TI. Momentan, datele sunt în continuă actualizare privind urmările pe termen mediu şi lung ale infectării cu tupina Omicron.
 
Datele de până acum sugerează că în anumite cazuri post infecţie pot exista simptome persistente care afectează calitatea vieţii pe termen mediu. Astfel pot persista simptome precum: cefaleea, astenia, anxietatea, tulburările neurologice temporare (de ex sindromul de Brain fog, reducerea tranzitorie a capacităţii de concentrare, a capacităţii de memorare, afectare a capacităţii sintezei informaţiilor şi dificultăţi în exprimare, diminuare a atenţiei şi creşterea timpului de reacţie), rhinoreea persistentă, activarea sinuzitelor cronice, mialgiile şi adenopaţiile persistente, tahicardia, tulburări ale ritmului circadian (somn-veghe)”, subliniează Dr. Gabriel Gurguţă, medic specialist Boli infecţioase, în cadrul Reţelei de Sănătate REGINA MARIA.
 
Trei factori importanţi implicaţi în afectarea pulmonară cauzată de noul coronavirus:
 
· Severitatea bolii - cazurile mai uşoare sunt mai puţin susceptibile de a provoca cicatrici de durată în ţesutul pulmonar;
 
· Comorbidităţile asociate - problemele de sănătate preexistente, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică, diabetul, obezitatea şi bolile de inimă, pot creşte riscul de boală severă. Persoanele în vârstă sunt, de asemenea, mai vulnerabile la a dezvolta o formă severă de COVID-19, având în vedere faptul că ţesuturile lor pulmonare pot fi mai puţin elastice;
 
· Tratamentul administrat – cu cât pacienţii beneficiează mai rapid de tratamentul adecvat, cu atât este mai mic riscul de afectare a plămânilor pe termen lung;
 
Evaluarea imagistică, recomandată persoanelor cu infecţie COVID-19
 
Rolul examinarii CT torace în evaluarea şi monitorizarea pacienţolor cu infecţie COVID-19 a evoluat de la debutul pandemiei. Dincolo de stadiul acut al bolii, investigaţia ajută medicii radiologi să recunoască anomaliile parenchimului pulmonar, gradul de fibroză pulmonară şi modificările vasculare care pot fi responsabile pentru simptomele respiratorii persistente.
 
Afectarea pulmonară acută în pneumopatia COVID-19 este una tipică ce a fost descrisă încă de la primele cazuri din China ca o afectare în focare de tip “sticlă mată”, cu o dispoziţie în ambele arii pulmonare. În evaluarea computer tomografică pulmonară, care este metoda de selecţie în evaluarea COVID-19, noi stabilim şi un grad de afectare procentual care este necesar pentru stadializare şi tratament. După remiterea procesului inflamator acut pulmonar, care nu are o perioadă de timp specifică şi care se asociază cu fibroza pulmonară, ariile inflamatorii pot să persiste săptămâni de zile. Concomitent cu fibroza pulmonară pot să apară şi aşa numitele bronsiectazii care reprezintă o dilatare anormală a bronşiilor prin fenomenele de fibroză pulmonară”, explică medicul radiolog Sorin Moţoi, adăugând că “a observat un grad mai redus de accentuare a leziunilor pulmonare post COVID-19 numai la pacienţii cu afecţiuni de tip emfizem sau bronsiectazii.”
 
Având în vedere faptul că infecţia COVID-19 poate genera fenomene de tromboză vasculară, medicul radiolog Sorin Moţoi recomandă “evaluarea pulmonară nativ şi cu substanţă de contrast pentru a exclude fenomenele de tromboembolism pulmonar.
 
De asemenea, investigaţia CT cu substanţă de contrast este indicată inclusiv persoanelor care s-au recuperat de infecţie COVID-19, dar continuă să tuşească des. “Tusea, care este o manifestare frecventă post infecţie COVID-19 poate sugera microemboli pulmonari”, explică asist. univ. dr. Sorin Moţoi.
 
În cazul noii tulpini, monitorizarea post COVID trebuie realizată la indicaţia directă a medicului de familie, care poate recomanda o serie de analize, consultaţii de specialitate (ORL, pneumologie, cardiologie, neurologie) sau investigaţii imagistice, în funcţie de simptomatologia persistentă.
 
Dacă în trecut ne peocupam intens de leziunile pulmonare, gradul de fibroză şi recuperarea respiratorie, de data aceasta se pare că simptomatologia neurologică este dominantă. Deşi în multe cazuri întreg tabloul clinic post COVID se diminuează odată cu trecerea timpului, recomandăm tuturor pacienţilor care prezintă unul sau multe dintre simptomele detaliate mai sus, să solicite asistenţă medicală, reducând astfel perioada de recuperare şi preîntâmpinând alte suferinte care ar putea fi mascate de urmările infecţiei virale”, explică Dr. Gabriel Gurguţă, medic specialist Boli infecţioase.
 
Medicii specialişti din centrele de imagistică REGINA MARIA folosesc un algoritm de inteligenţă artificială pentru a valida acurateţea rezultatelor investigaţiilor imagistice post COVID-19. Este vorba despre tehnologia Xvision al cărui rol este acela de a mapa zonele care ridică suspiciuni, ajutând medicii să identifice mai uşor leziunile pulmonare.
 
Pionier al monitorizarii post COVID în România, REGINA MARIA a oferit gratuit pachete pentru a facilita accesul pacienţilor la supravegherea stării de sănătate după vindecare. Încă din luna mai 2020, REGINA MARIA a lansat Clinica POST COVID, proiect destinat monitorizării pacienţilor infectaţi şi vindecaţi de infecţia cu virusul SARS-CoV-2. Programul a fost lansat gratuit pentru toate cadrele medicale, care puteau realiza în Reţea analizele şi investigaţile medicale necesare. De asemenea, persoanele vulnerabile, care nu puteau accesa servicii medicale private, au putut discuta cu un medic generalist, care să le analizeze cazul în mod gratuit, prin Pachetul Start, care include şi o serie
de analize de laborator pentru evaluarea stării generale de sănătate. În toată ţara, au fost peste 1.500 de beneficiari ai Pachetului Start.
 
Tot în context pandemic, pentru a contribui la creşterea nivelului de siguranţă, REGINA MARIA a conceput, în premieră, un pachet de monitorizare post coronavirus pentru pediatrie, cu servicii medicale adaptate vârstei şi nevoilor micilor pacienţi, care poate fi accesat în policlinicile REGINA MARIA din Bucureşti şi din ţară.