Este sau nu Remdesivir un tratament miraculos pentru COVID-19? Ce ştim până acum

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Remdesivir

Antiviralul remdesivir a intrat în lumina reflectoarelor de la începutul pandemiei de coronavirus. Bolnavii cu COVID-19 îşi pun mari speranţe în el, dar este cu adevărat un tratament miraculos? Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat recent „verdictul” cu privire la eficienţa acestui antiviral. Aflaţi ce spun şi medicii români despre remdesivir după câteva luni în care l-au administrat bolnavilor.

Până la începutul lunii octombrie 2020, 2.500 de români au primit remdesivir ca tratament pentru COVID-19. Nu ştim câţi dintre ei au supravieţuit datorită acestui antiviral, pentru că nu există date cu privire la aceşti pacienţi. Ce ştim până acum despre remdesivir este că bolnavii şi rudele acestora îşi pun mari speranţe în el, iar stocurile insuficiente - o problemă în România şi în multe alte ţări, cu excepţia Statelor Unite - au declanşat o bătălie internaţională pentru acest antiviral.

Este cu adevărat miraculos acest tratament? Când şi cui ar trebui prescris? Ce efecte adverse are? Ce şanse are România să mai primească doze noi? Am discutat toate aceste probleme cu medici infecţionişti şi specialişti ATI cu experienţă în administrarea remdesivirului.

Istoria scurtă a remdesivirului

Remdesivir este substanţa activă a medicamentului comercializat de compania farmaceutică americană Gilead Sciences sub numele de Veklury. Gilead a demarat studiile pentru acest nou tratament în 2009, într-un program de cercetare pentru hepatita C şi virusul sincţial respirator. Cercetările ulterioare, in vitro şi in vivo pe animale, au arătat că remdesivirul este un antiviral cu spectru larg, care acţionează împotriva mai multor agenţi patogeni noi: Ebola, Marburg (care produce febra hemoragică Marburg, boală virală severă), SARS şi MERS.

Acest medicament a devenit cunoscut ca tratament pentru Ebola, doar că, în studiile clinice (pe pacienţi), nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor - după cum a demonstrat o cercetare importantă publicată în 2019 în The New England Journal of Medicine. Există alte două tratamente care scad rata de mortalitate în Ebola mai mult decât remdesivirul, arată concluziile acestui studiu.

Pentru cele două coronavirusuri, SARS şi MERS, eficienţa remdesivirului a fost dovedită doar în studiile pe animale derulate de Gilead. El nu fost testat şi în studii clinice, fiindcă că nu au mai existat suficiente îmbolnăviri pentru a demara astfel de cercetări.

Pandemia de coronavirus a fost momentul oportun pentru a testa eficienţa acestui antiviral pe noul virus din familia coronavirusurilor. La începutul anului, imediat cum a fost izolat virusul SARS-CoV-2, Gilead a oferit remdesivir Centrului chinez pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor. Aşa au început primele studii clinice pe acest antiviral cu o istorie scurtă.

Ce spun studiile despre eficienţa antiviralului în boala COVID-19

Într-un timp excepţional de scurt, remdesivirul a devenit primul şi, până acum, singurul medicament aprobat de Comisia Europeană ca tratament pentru COVID-19 în statele UE. Autorizarea internaţională pare o confirmare a eficienţei lui, dar studiile sunt contradictorii.

Cel mai amplu studiu din lume, derulat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în peste 30 de ţări, inclusiv în România, arată că remdesivirul nu este medicamentul-minune la care speram cu toţii. El are „un efect slab sau niciun efect” asupra şanselor de supravieţuire a bolnavilor cu COVID-19, este concluzia studiului Solidarity, publicată pe platforma OMS. Antiviralul nu reduce nici durata spitalizării şi acelaşi „verdict” au primit alte 3 tratamente studiate: hidroxiclorochina, lopinavir/ritonavir (Kaletra, medicamentul anti-HIV/SIDA) şi interferonul.

Reprezentanţii Gilead au declarat pentru Reuters că datele OMS par inconsistente, în condiţiile în care alte studii importante validează beneficii clinice ale medicamentului său. Ei fac referire la cercetarea susţinută de Institutul Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase, din SUA. Rezultatele sale finale au fost publicate în The New England Journal of Medicine (NEJM) cu câteva zile înaintea concluziilor OMS şi arată că antiviralul scurtează cu 7 zile durata de recuperare a bolnavilor cu forme severe de COVID-19 şi cu 5 zile în cazul pacienţilor cu forme uşoare şi moderate.

Remdesivirul reduce şi riscul de evoluţie a bolii către forme severe, arată aceeaşi cercetare, dar, aşa cum a concluzionat şi studiul Solidarity, el nu scade semnificativ rata de mortalitate. Dexametazona, un tratament mult mai ieftin şi mai accesibil decât remdesivir, scade mortalitatea cu aproximativ 30% .

Ce spun medicii români despre el

România a inclus remdesivirul în protocolul de tratament al infecţiei cu virusul SARS-Cov-2 înainte de autorizarea CE. În luna aprilie, 1240 de flacoane au ajuns în câteva spitale prin studiul OMS. Apoi, Comisia Europeană, printr-un acord cu Gilead, ne-a alocat 25.157 de flacoane, în trei tranşe.

Remdesivirul este un antiviral potenţial util pentru tratamentul COVID-19, scrie în protocolul românesc de tratament. Medicii care l-au administrat în aceste luni de pandemie nu au văzut rezultate spectaculoase la pacienţii lor. „Nu aş spune că este miraculos. Pentru ca un tratament să fie considerat miraculos, ar trebui să aibă suficiente date în spate şi cred că, în momentul acesta, remdesivirul nu le are”, ne-a spus dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” din Bucureşti.

Continuarea articolului, aici

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite