„Antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19”. Riscurile administrării inadecvate

„Antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19”. Riscurile administrării inadecvate

Excesul de antibiotice dezvoltă rezistenţă microbiană

Este de aşteptat ca rezistenţa la antibiotice să crească în această perioadă, pe fondul automedicaţiei pentru COVID-19 şi a administrării antibioticelor chiar şi în cazurile uşoare ale acestei boli, atrag atenţia reprezentanţii campaniei Coaliţia AMR 2050.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pandemia actuală de COVID-19 aduce ameninţări care ar putea afecta lupta împotriva rezistenţei antimicrobiene, avertizează reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Mulţi pacienţi care sunt asimptomatici sau au o formă uşoară a bolii (fără pneumonie) sau o formă moderată cu pneumonie îşi autoadministrează sau li se recomandă în mod nejustificat antibiotice.
 
„Clarificarea protocolului de tratament pentru SARS-CoV-2, prin introducerea prevederii care stipulează că antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19  dacă nu există suspiciune de suprainfecţie bacteriană, era necesară, astfel încât să nu asistăm la escaladarea rezistenţei antimicrobiene. Într-adevăr, administrarea nejustificată a antibioticelor poate avea consecinţe asupra pacientului şi asupra rezistenţei bacteriene la nivel macrosocial”, a declarat doctor Daciana Toma, medic de familie şi reprezentant al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

Internările din această perioadă, un risc suplimentar

O analiză a studiilor publicate pe pacienţii spitalizaţi cu COVID-19 şi citată de OMS a identificat că, în timp ce 72% (1450/2010) din pacienţi au primit antibiotice, doar 8% ( 62/806) au demonstrat coinfecţii bacteriene sau fungice suprapuse. De asemenea, OMS raportează că azitromicina este utilizată pe scară largă împreună cu hidroxiclorochina. Un studiu recent efectuat în unităţile de terapie intensivă din 88 de ţări a arătat că, deşi doar 54% din pacienţi au fost suspectaţi sau s-a dovedit că au o infecţie bacteriană, 70% din aceştia au primit cel puţin un antibiotic, fie în scop profilactic, fie terapeutic.
 
„Un risc suplimentar îl reprezintă internările din această perioadă, care cresc posibilitatea apariţiei infecţiilor asociate asistenţei medicale prin dezvoltarea şi transmiterea organismelor multirezistente. Acestea, la rândul lor, duc la creşterea utilizării antibioticelor”, a declarat prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, secretar general al Societăţii Române de Rinologie.
 

Niciun nou antibiotic descoperit 

 
Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Ele au salvat sute de milioane de vieţi, au scurtat durata suferinţelor prin infecţii şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariţia unor sechele ale infecţiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creşterea alarmantă a rezistenţei la aceste medicamente. Experţii la nivel mondial atrag atenţia că, în curând, nu vom mai avea cu ce să tratăm infecţiile. Infecţiile cu germeni multirezistenţi reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate şi specific pentru sistemul de sănătate şi spitalele din România.
 
„Conştientizarea populaţiei referitoare la pericolele consumului nejustificat de antibiotice reprezintă o preocupare veche a SNMF, pentru că acest comportament riscant impactează negativ activitatea medicilor de familie. Există de-a dreptul un mit atunci când vorbim de consumul de antibiotice în România, conform căruia antibioticele ar fi utile în aproape toate afecţiunile acute, indiferent că vorbim de răceli sau dureri de spate. Ori această situaţie trebuie corectată”, a declarat dr. Dina Mergeani, preşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
Sondajele arată că românii, într-o proporţie foarte mare, folosesc antibiotice într-un mod incorect, pentru afecţiuni care nu necesită tratament antibiotic  - simple răceli sau durere în gât, abces dentar, plăgi superficiale. 

Până în anul 2050, infecţiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an, la nivel global. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările