VIDEO Martin Schulz, liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor Europeni: „În multe ţări, nu dă bine să susţii România“

0
0

Şeful socialiştilor europeni afirmă că poziţia faţă de ţara noastră este influenţată de raţiuni electorale.

VIDEO EXCLUSIV Severin huiduit la Bruxelles de colegii europarlamentari: „Să plece! Ne face de ruşine“

Născut în 1955, Martin Schulz este membru al Parlamentului European din 1994. A intrat în Partidul Social-Democrat din Germania în 1974 şi a ocupat primele poziţii politice ca membru în consiliul local şi apoi ca primar al localităţii Wurselen. În calitate de lider al Grupului Socialist, a avut o poziţie foarte fermă în cazul Severin, cerându-i europarlamentarului român să plece din grup şi din forul legislativ european. Martin Schulz urmăreşte îndeaproape mişcările de pe scena politică de la Bucureşti şi nu ezită să se implice direct în sprijinirea social-democraţilor români. Liderul socialiştilor din Parlamentul European îşi declară suportul său şi al grupului pe care îl conduce pentru intrarea României în Schengen, dar recunoaşte că decizia va fi politică.

Ovidiu Nahoi şi Ion M.Ioniţă

image

Ion M. Ioniţă: Ne aflăm într-un moment foarte delicat pentru Parlamentul European şi pentru Grupul Socialist. Este vorba despre aşa-numitul caz „Adrian Severin". Aţi avut o discuţie cu dânsul, faţă în faţă, şi i-aţi cerut să demisioneze. El a spus că e nevinovat. De ce nu v-au convins argumentele lui şi i-aţi cerut în continuare demisia din Parlamentul European?

Martin Schulz: Adrian Severin a fost singurul dintre cei trei membri ai Parlamentului European care i-a trimis o factură de 12.000 de euro jurnalistului care se prezenta drept lobbyist. El a acceptat să fie plătit pentru un amendament care era împotriva liniei grupului politic al cărui vicepreşedinte era. Independent de aspectele juridice - şi am fost informat că Direcţia Anticorupţie din România a generat deja o anchetă - eu consider, din punct de vedere moral şi etic, că este o violare gravă a principiilor fundamentale ale grupului nostru politic. Pentru asta, el a trebuit să părăsească grupul, şi eu repet că, în opinia mea, trebuia să părăsească şi Parlamentul European.

I.M.I.:  Ceea ce el a refuzat...

A refuzat şi şi-a afirmat nevinovăţia. Eu nu sunt judecător, nu mă pot pronunţa asupra responsabilităţii sale din punct de vedere legal, este atribuţia autorităţilor din ţara dumneavoastră şi a celor europene. Dar pentru mine este clar că dacă vicepreşedintele grupului a acceptat să fie plătit pentru un amendament, el nu mai trebuie să facă parte din grup. Din moment ce fostul ministru de Externe al Sloveniei, dl Thaler, şi fostul ministru austriac de Interne, dl Strasser, au părăsit imediat Parlamentul, mă aşteptam la un alt comportament din partea domnului Severin.

Ovidiu Nahoi: Preşedintele Parlamentului, domnul Jerzy Buzek, a cerut  liderilor grupurilor politice să adopte o legislaţie mai strictă în ce priveşte conflictul de interese şi relaţiile cu reprezentanţii firmelor de lobby. Care este poziţia grupului dumneavoastră şi, în general vorbind, credeţi că va fi uşor pentru membrii Parlamentului să voteze contra propriului interes financiar?

Preşedintele Parlamentului European a fost invitat de liderii Grupului Socialist şi ai Grupului Popular să prezideze un grup de lucru care să îmbunătăţească regulile. Ar trebui să ştim cine doreşte să aibă acces în Parlamentul European, cu cine vrea să se întâlnească şi în ce chestiune. Şi în al doilea rând, cred că avem nevoie de reguli clare în legătură cu veniturile suplimentare pe care un membru al Parlamentului European le realizează, uzând de mandatul său pentru a face mai mulţi bani. Avem nevoie de reguli clare, fiindcă acest lucru nu este compatibil cu calitatea de membru al Parlamentului European. A fi membru al Parlamentului European înseamnă o slujbă, o slujbă dificilă. Înseamnă să fii plătit de către contribuabili şi asta e suficient.

I.M.I.: În acest caz, Partidul Social Democrat din România a avut, iniţial, o reacţie neconcludentă. I-aţi cerut dumneavoastră preşedintelui Victor Ponta să adopte o poziţie mai dură?

Am fost tot timpul în legătură cu Victor Ponta, fiindcă şi el a fost afectat de acest caz, la fel ca şi mine. Adrian Severin a fost membru al biroului executiv al partidului. Am fost mereu în legătură şi Victor Ponta a luat aceleaşi decizii pe care şi noi le-am luat aici. Şi a procedat foarte bine.

I.M.I.:  V-am întrebat fiindcă partidul şi-a schimbat decizia.

Nu ştiu ce s-a întâmplat în dezbaterile interne din partid, am văzut doar rezultatul. Şi am fost satisfăcut.

O.N.: Aveţi vreun sfat să-i daţi lui Victor Ponta? Mai ales în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, fiindcă mulţi lideri social-democraţi români sunt acuzaţi de adversarii lor că tolerează corupţia.

Urmăresc presa, programele de televiziune... Ştiţi, din când în când, poţi auzi critici legate de corupţie din partea unor oameni care, în opinia mea, pot fi criticaţi de către alţi oameni pentru corupţie. Eu cred că Victor Ponta a luat repede, foarte clar şi ferm decizii. Şi acesta a fost un semnal puternic. 

E nevoie de mai multă încredere

Părerea mea este că relaţiile româno-germane ar putea să fie mai bune, dar nu sunt aşa de bune pentru că România nu este bine guvernată. Preşedintele şi premierul au probleme să fie recunoscuţi în afara ţării drept cei mai buni reprezentanţi ai ţării. Puteţi spune că este părerea unui socialist. Sfatul meu pentru germani este să aibă mai multă încredere în români, iar pentru români să evite în România orice ar putea duce la creşterea neîncrederii care există. Cazuri ca Adrian Severin sunt absolut contraproductive. Severin nu era un nimeni, ci un reprezentant de nivel înalt al ţării.

„Puteţi să îndepliniţi criteriile, dar să nu intraţi în Schengen"

Liderul Grupului Socialist este la curent cu politica românească



O.N.: Raportul tehnic privind intrarea în Schengen e gata şi recomandarea este ca România şi Bulgaria să fie primite. Cum se va pronunţa grupul dumneavoastră parlamentar? Vă întreb şi ca german...

Răspunsul meu e clar, grupul nostru a fost pentru admiterea României şi a Bulgariei şi aş putea să vă spun o întreagă poveste despre cum s-au schimbat poziţiile. 

Man are o altă opinie, a cerut o amânare a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Care este poziţia dumneavoastră?

Libertatea de mişcare a capitalurilor, bunurilor şi serviciilor sunt incluse în legile comunitare. Schengen, libertatea de mişcare a persoanelor, nu este o lege comunitară, este un acord interguvernamental al ţărilor membre. Acest lucru înseamnă unanimitate, de aici diferenţa. De aceea, noi am susţinut ideea de a include Schengen în cadrul legilor comunitare, dar statele membre au fost împotrivă. Ca membru al Parlamentului European aş fi preferat să includem această chestiune în responsabilităţile noastre, să existe un vot în Parlamentul European. Acum, ţara dumneavoastră se poate regăsi în situaţia în care să îndeplinească criteriile, dar o altă ţară să spună „nu" din motive strict legate de politica internă şi atunci rămâne „nu".

O.N.: Dar Parlamentul European nu poate da undă verde?

Nu vreau să ocolesc răspunsul. Sunt probleme privind controlul la frontiere, privind sistemul juridic, sunt problemele legate de anumite minorităţi. Cum ar fi minoritatea rromă care în Franţa este considerată o ameninţare, ceea ce în opinia mea este scandalos şi incompatibil cu valorile Uniunii Europene. În momentul în care România îndeplineşte criteriile, atunci trebuie să primească accesul în spaţiul Schengen.

O.N.: Asta este problema în Consiliu, abordarea e politică.

Sunt raţiuni care ţin de politica internă. Guvernele se uită în primul rând la ceea ce se întâmplă pe scena de acasă. Se întâmplă în ţara mea, la fel în ţara dumneavoastră. Iar în politica internă nu este foarte atractiv să fii în favoarea intrării României în spaţiul Schengen, deoarece aceiaşi oameni care decid în acest caz folosesc precedentul împotriva altor ţări. 

„Putem ieşi din criză fără austeritate"

Da. Refacerea economică are ca precondiţie creşterea. Fără creştere nu există refacere economică. Şi creşterea are o altă precondiţie: investiţiile. Se vorbeşte tot timpul exclusiv despre tăieri, dar nimic despre investiţii. Economia în care nu se investeşte nu poate creşte, iar fără creştere  nu sunt nici resurse la bugetele publice.

Cunosc retorica dreptei. Aceiaşi oameni care spun astăzi „tăiem, tăiem, tăiem", ne spuneau mai de mult că statul trebuie să se retragă din economie şi să nu intervină. Acum, prin asta au creat cele mai mari falimente bancare din istorie şi au tăiat, ce? Au tăiat de la oamenii simpli, ca să facă, ce? Să preia riscurile marilor bănci, firme de asigurări, fonduri de investiţii! Noi suntem împotrivă. Avem nevoie de taxa pe tranzacţiile financiare, care să-i afecteze pe cei care au cauzat criza şi care să contribuie astfel la soluţionarea crizei. Nu putem pune toate costurile pe umerii oamenilor obişnuiţi. De ce nu au insistat în Consiliul European doamna Merkel şi domnul Sarkozy, ba chiar domnul Băsescu sau domnul Boc să pună aceste costuri mai mult pe umerii miliardarilor?

Anul trecut, în 2010, în mijlocul celei mai grave crize din istoria economică a lumii, cele mai mari trei bănci ale Marii Britanii au plătit 22 de miliarde de euro ca bonusuri pentru management. Sunt bani suficienţi. Dar nu în bugetele statelor, ci în buzunarele celor foarte bogaţi. Şi trebuie să punem povara pe umerii acestor oameni.

„Alianţa PSD-PNL nu este o idee rea"

I.M.I.: Am o întrebare privind competiţia politică dintre dreapta şi stânga. În România, PSD va merge în alegeri în alianţă cu PNL. Credeţi că este bine pentru social-democraţi să candideze în alianţă cu liberalii?

În primul rând, orice alt guvern este mai bun decât guvernul domnului Boc şi al preşedintelui Băsescu. Cred că strategia de a pune la un loc mai multe forţe pentru a obţine o majoritate solidă este o strategie bună. Mai cred că, în principiu, Alianţa nu este o idee rea. Ţara mea, Germania, a trecut printr-una dintre cele mai bune perioade având o coaliţie între social-democraţi şi liberali, un partid responsabil social, dar orientat spre regulile economiei libere de piaţă. O coaliţie bazată pe domnia legii ca principiu al vieţii publice. Cred că ceva similar se petrece şi în România, o alăturare a forţelor social-democraţiei tradiţionale cu forţe progresiste legate de partidul liberal, ceea ce nu este o idee rea.

I.M.I.: Cum vă explicaţi că în aceste vremuri de criză economică partidele de stânga pierd teren şi forţele de dreapta câştigă fiind la putere în multe ţări europene?

Dacă aş avea un răspuns simplu aş fi mult mai fericit. Este o întrebare justificată şi este dificil de răspuns. Pentru noi, ca social-democraţi europeni, este o enigmă de ce în asemenea vremuri în care oamenii ar trebui să voteze cu noi datorită propunerilor noastre acceptate şi dorite, totuşi, aşa ceva nu se întâmplă. Răspunsul meu cuprinde de fapt două răspunsuri. În primul rând,  toate partidele în Europa sunt social-democrate. Dacă asculţi retorica partidelor de dreapta, toate vorbesc precum Karl Marx în exil. În al doilea rând, e nevoie de timp până când oamenii descoperă că este o diferenţă între declaraţii, retorică şi fapte reale. Dar sunt optimist. Vom avea alegeri în Danemarca. Am fost şi la Helsinki, unde partidul nostru este pe locul doi cu şanse bune să obţină majoritatea (într-adevăr la alegerile din Finlanda stânga a ieşit pe locul doi, dar marii câştigători au fost populiştii de dreapta - n. red). În Franţa, candidatul nostru are mari şanse, Portugalia nu este încă pierdută.

"Pentru noi, ca social-democraţi europeni, este o enigmă de ce în asemenea vremuri în care oamenii ar trebui să voteze cu noi datorită propunerilor noastre acceptate şi dorite, totuşi, aşa ceva nu se întâmplă.''

Testul Adevărului

Presa, ameninţată în Europa

1 Legea presei adoptată de Ungaria nu este o problemă care priveşte numai această ţară. Guvernul ungar, beneficiind de această majoritate de două treimi în Parlament, crede că are dreptul să facă tot ceea ce îşi doreşte să facă. Asta poate duce la o situaţie dificilă pentru ţară. Dar nu este în mod exclusiv o problemă a Ungariei. Este o problemă europeană. Avem nevoie de anumite reguli în ceea ce priveşte media. Pe o singură piaţă, unde capitalurile şi serviciile se mişcă liber, la fel companiile de media sunt libere
să se mişte.

2 În Italia, cel mai bogat om din ţară, Silvio Berlusconi, este şi cel mai important patron din media. Cea mai mare putere în media, cea mai mare putere economică şi cea mai mare putere politică sunt concentrate într-o singură mână. Nu este bine pentru democraţie. Avem nevoie de reguli, să vedem dacă este compatibil să fii proprietarul celui mai mare grup media şi prim-ministru în acelaşi timp.

3 În Germania când s-a prăbuşit grupul Kirch, două dintre posturile tv private Sat.1 şi ProSieben au fost scoase la vânzare. Iar una dintre companiile interesate să cumpere a fost Fininvest, compania lui Silvio Berlusconi. Achiziţia nu a avut loc, dar imaginaţi-vă că ar fi câştigat. Ne-am fi aflat astăzi în situaţia în care premierul Italiei ar fi putut interveni direct în politica internă a Germaniei!

4 Avem nevoie de reguli clare privind media şi incompatibilitatea dintre calitatea de politician şi cea de proprietar media. Pe de altă parte, avem nevoie să asigurăm protecţia şi independenţa jurnaliştilor. Din ce în ce mai mult, jurnaliştii devin dependenţi economic de influenţa şi de voinţa editorilor lor. Se poate spune că lucrurile se petrec aşa dintotdeauna, dar, dacă editorii sunt şi politicieni influenţi, nu se mai face diferenţa dintre  independenţa presei şi arbitrajul politic. Este, în opinia mea, unul dintre cele mai importante lucruri de dezbătut în Europa.

image
Mai multe - Politică

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite