USL şi UDMR, troc pe schimbarea Constituţiei

Kelemen Hunor şi Victor Ponta ar urma să perfecteze formarea alianţei în această săptămână. FOTO: Adevărul

O alianţă între USL şi UDMR ar duce la o majoritate de peste două treimi, aproape 66%, adică exact cât este nevoie pentru a putea modifica legea fundamentală.

Conform planului anunţat de USL, România ar putea deveni republică parlamentară. Dacă se adoptă acest sistem, atribuţiile preşedintelui vor fi drastic reduse, iar cele ale Parlamentului vor creşte. În plus,  într-o republică parlamentară, primul ministru are un rol major.

„Nu trebuie să mai avem un alt domn Băsescu. Preşedintele nu nominalizează pe cine-l taie capul în funcţia de prim-ministru, ci aşa cum este în toate constituţiile, pe cel de la forţa politică care are cel mai mare număr de mandate în Parlament“, declara Victor Ponta, în campania electorală, referitor la proiectul de modificare a Constituţiei.

CARE ESTE PLANUL UDMR

În ceea ce priveşte avantajele pe care le-ar avea UDMR în cazul formării unei alianţe, acestea sunt bine conturate. Una dintre teme coincide cu cea a USL-ului şi anume modificarea
Constituţiei. „Miza acestei alianţe o constituie modificarea Constituţiei cu accent pe tematica regionalizării “, a explicat liderul UDMR Eckstein-Kovács Péter pentru „Adevărul“. În viziunea UDMR, România ar urma să aibă 14-15 regiuni, după cum spunea Kelemen Hunor.

„Anul viitor, România va lua nişte decizii care nu vor avea efect doar pentru un mandat, ci pentru mult mai mulţi  ani. Este vorba despre amendarea Constituţiei, care nu se face pentru un mandat de patru ani, de regionalizare, care nu se va face pentru un mandat, ci pentru 20-30 de ani. Este vorba despre lucruri care influenţează societatea pe termen lung“, explica Kelemen Hunor, într-un interviu acordat „Adevărul“.  Negocierile USL-UDMR vor avea în prim-plan sprijinul parlamentar, abia apoi se va discuta despre o prezenţă a maghiarilor în Guvern.

DE CE NU SUNT DE ACORD LIBERALII

Cei care ar putea bloca acest proiect sunt tocmai liberalii.Unii dintre liderii PNL gândesc în perspectivă, iar în acest moment singurul candidat fezabil pentru prezidenţialele din 2014 este Crin Antonescu. Dacă vor accepta aceste modificări ale Constituţiei, Antonescu va fi primul preşedinte „cu rol decorativ“ din istoria României. „Nu voi vota un guvern din care face parte şi UDMR“, a afirmat deputatul PNL Ludovic Orban. Poziţii similare au vicepreşedintele Puiu Haşotti, dar şi Gigi Becali. 

BIRO:  UDMR A ÎNREGISTRAT UN RECORD NEGATIV

În opinia liderului PCM, Zsolt Biro, la alegerile parlamentare, UDMR a înregistrat cel mai slab rezultat din ultimii 23 de ani. „UDMR a înregistrat un record negativ. În anul 2008, scorul obţinut de uniunea maghiară la parlamentare a fost de peste 6%. La aceste alegeri însă, voturile maghiarimii au fost împărţite şi cu PPMT al lui Toro T. Tibor, care a obţinut circa 50.000 de voturi“, a declarat Biro pentru ziarul „Adevărul“.   

Deşi, în urmă cu câteva zile, premierul Victor Ponta  declara că o majoritate solidă în Parlament este mai sănătoasă, decât situaţia în care „depinzi de două-treimi“, acestea sunt indispensabile în procesul de modificare a Constituţiei.

De altfel, aşa cum declara pentru „Adevărul“ profesorul de Drept constituţional Ioan Stanomir, alianţa dintre USL şi UDMR se va realiza strict cu scopul formării unei majorităţi în Parlament care să le permită social-democraţilor să demareze procesul de modificare a Constituţiei. Referitor la o eventuală consultare cu opozanţii din Parlament, în speţă ARD şi PPDD, Stanomir este de părere că acest lucru nu se va întâmpla. „ Atât în 1991, cât şi 2003, modificarea Constituţiei s-a făcut prin actul de voinţă al unui partid rupt din FSN. Mi-e teamă că şi a treia modificare a Constituţiei se va produce tot din voinţa unui partid rupt din FSN“, a explicat Ioan Stanomir. El a mai spus, referitor la vocile din USL care se opun alianţei, că această problemă se va rezolva numai în interiorul USL.

În ce guvernări a mai făcut alianţe

UDMR a intrat în prima alianţă de guvernare în Legislatura 1996-2000, când la Putere s-a aflat  Convenţia Democratică din România (CDR). Între anii 2000 şi 2004, UDMR intră la guvernare, dar se ţine departe de orice alianţă. În schimb, în legislatura 2004-2008, alianţa alege să susţină Cabinetul minoritar condus de Călin Popescu Tăriceanu. În legislatura 2008-2012, UDMR intră într-o alianţă cu democrat-liberalii, care s-a rupt însă în momentul în care a picat guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

Mi-e teamă că şi a treia modificare a Constituţiei se va face tot prin voinţa unui partid rupt din FSN. Ioan Stanomir profesor de Drept Nu voi vota un guvern din care face parte şi UDMR. Ludovic Orban deputat PNL

Alegeri parlamentare 2012: retrospectiva zilei de duminică

Ziua de duminică a fost decisivă pentru România următorilor patru ani. Din aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept la vot, 41,72% s-au prezentat la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlament. Prezenţa la vot de ieri a fost cu 2,46% mai mare decât la alegerile parlamentare din 2008.

Duminică seară, după închiderea urnelor, exit poll-urile prezentate de adevarul.ro, preluate de la cinci institute de sondare a opiniei publice, atribuiau victoria Uniunii Social Liberale cu cel puţin 54% din voturi.

Luni dimineaţă, la ora 10.00, Biroul Electoral Central (BEC) a confirmat victoria USL prin înaintarea rezultatelor parţiale. Potrivit acestora, la Camera Deputaţilor, USL a obţinut la parlamentare 58,63 %, iar ARD - 16,69 %. La Senat, social-liberalii au câştigat 60,03% din voturi, iar Alianţa România Dreaptă – 16,95%.

Cifrele atribuite USL reprezintă cel mai mare scor obţinut de o formaţiune după FSN care a avut 66% la alegerile din 1990.

Liderii USL speră la o majoritate cât mai largă, motiv pentru care premierul Victor Ponta a făcut o ofertă de alianţă către UDMR, în speranţa de a avea două treimi din fotoliile viitorului Legislativ. Victor Ponta a declarat că a discutat cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi că de luni vor începe discuţiile pentru crearea unei majorităţi constituţionale cu Uniunea.Iniţial, răspunsul lui Kelemen a fost precaut, dar nu a exclus o posibilă alianţă cu social liberalii. Pe de altă parte, copreşedintele USL, naţional-liberalul Crin Antonescu, şi-a contrazis partenerul politic, susţinând că nu au discutat încă despre o alianţă de guvernare şi că „toate posibilităţile sunt deschise”. La nici 24 de ore de la declaraţii, Kelemen Hunor a revenit, însă, cu o declaraţie prin care a confirmat că negocierile dintre UDMR şi USL pentru o eventuală alianţă vor fi demarate înainte de publicarea rezultatelor finale ale scrutinului din 9 decembrie.

În timp ce formaţiunile politice aşteaptă redistribuirea voturilor, care reprezintă o şansă de a prinde totuşi mai multe locuri în Parlament pentru democrat-liberali, prioritatea preşedintelui Traian Băsescu este desemnarea viitorului premier. După doar două zile înainte de alegeri, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, şeful de stat a schiţat profilul următorului prim-ministru. În termeni plastici, Băsescu a afirmat că-şi doreşte un premier care „să rupă puţin filmul“ şi care „să nu aibă lucruri ascunse în CV”. Astfel, chiar dacă USL a depăşit 50% din voturi, Victor Ponta nu poate fi sigur de fotoliul de şef al Executivului. Pe piaţa politică s-au vehiculat şi alte nume, precum Mircea Geoană, George Maior, Ioan Rus sau Călin Popescu Tăriceanu. Băsescu i-a exclus pe ultimii doi, cel puţin la nivel declarativ.

Presa internaţională relatează despre mult-anunţata şi deloc surprinzătoarea victorie a USL, subliniind că alianţa lui Băsescu, ARD, a fost sancţionată de alegători din cauza măsurilor de austeritate aplicate. De asemenea,  publicaţiile internaţionale se concentrează asupra conflictului Băsescu-Ponta şi „coabitarea problematică” ce urmează.