Un milion de români din ţară nu pot vota!

Peste 1,2 milioane de români care locuiesc, trăiesc, muncesc şi plătesc impozite în România nu vor putea să îşi exercite dreptul fundamental de vot la alegerile parlamentare uninominale din

Peste 1,2 milioane de români care locuiesc, trăiesc, muncesc şi plătesc impozite în România nu vor putea să îşi exercite dreptul fundamental de vot la alegerile parlamentare uninominale din toamnă. Motivul? Pentru că nu se vor afla în oraşul, comuna ori satul în care locuiesc.

Alegerile trecute au arătat că, în medie, 7% din cei 18,3 milioane de alegători se află în mişcare în ziua votului, adică sunt plecaţi din localitatea în care sunt înregistraţi ca votanţi. Listele suplimentare vor fi eliminate din toamnă şi astfel românii care sunt în concediu, în delegaţie ori se află în vizită la rude sau prieteni nu vor putea vota.

Culmea, nu-şi vor putea exercita dreptul constituţional nici cei aflaţi într-o altă localitate, situată în acelaşi colegiu electoral.

Celor 1,2 milioane de români cărora li se îngrădeşte dreptul la vot pe teritoriul României li se adaugă alte peste două milioane de români din străinătate. În lipsa votului prin corespondenţă, aceştia nu vor putea practic să ajungă la urne. Noua lege electorală îngrădeşte dreptul de vot pentru aproape 15% din românii care au împlinit 18 ani.

La parlamentare se vor desfiinţa listele suplimentare, ceea ce înseamnă că 1,2 milioane de alegători din ţară nu vor putea vota. Lor li se adaugă două milioane de români de peste graniţe

După ce "Adevărul" a dezvăluit că două milioane de români din diaspora nu pot vota, acum vom arăta că peste un milion de români nu pot vota nici în ţară.

La alegerile din 2004, 700.000 (8% din cei 10,8 milioane care s-au prezentat la urne) de români au votat pe listele suplimentare, adică în alte secţii de votare decât cele din localitatea de domiciliu sau reşedinţă. La europarlamentarele din 2007, circa 450.000 de alegători au votat pe listele suplimentare, adică 6,4% din cei 5,3 milioane care s-au dus la vot.

Coroborate, cele două cifre arată că, în medie, 7% din cei care participă la alegeri au votat în alte secţii de votare decât cele din localitatea de domiciliu. Pentru că legea uninominalului nu permite votul în altă localitate decât cea de reşedinţă sau de domiciliu, aproximativ 1,2 milioane de români nu vor putea să-şi exercite dreptul la vot (este vorba de 7,3% din 18,3 milioane de votanţi).

Ce spune legea

Articolul 8 al Legii votului uninominal spune că fiecare alegător îşi exercită dreptul de vot în secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, de pe raza localităţii în care îşi are domiciliul sau reşedinţa.
Aşijderea, cetăţenii români din străinătate, care vor vota doar în secţiile de votare din ţara unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Actele de identitate pe baza cărora se va putea vota sunt: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau paşaport special (eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate şi menţionează domiciliul stabilit în străinătate).

În concediu nu se votează

În consecinţă, la alegerile parlamentare din 2008, cetăţenii români vor vota doar în localităţile unde locuiesc. Dacă sunt plecaţi în concediu, în deplasare, fie ea de serviciu sau de altă natură, dacă merg la munte în ziua votului sau pleacă să îşi vadă bunicii, nu pot vota. De data aceasta, nu se vor alcătui liste suplimentare, explică secretarul de stat Victor Paul Dobre.

Nu pot vota pe liste suplimentare decât cei care ajung în secţia de votare şi descoperă că, dintr-o eroare, numele lor, aşa 'cum ar fi trebuit, nu este trecut pe lista de vot. Doar cu buletinul sau cartea de identitate, care să le demonstreze domiciliul stabil, aceştia pot fi înscrişi pe liste speciale.

Nu se va mai vota în secţiile din gări

De data aceasta, nu se mai organizează secţii de votare în gări. Secretarul de stat în Ministerul de Interne a precizat că militarii în termen votează ca şi ceilalţi cetăţeni, pe baza documentelor de identitate, la secţiile de votare din localităţile de domiciliu.

Studenţii vor vota în localităţile de domiciliu sau în localitatea unde studiază şi locuiesc temporar şi doar cu viza de flotant reactualizată, la reînceperea anului de studii. În baza vizei de flotant, se poate vota în celelalte cazuri doar dacă viza este mai veche de trei luni de la data alegerilor.

Norme de vot pentru diaspora

Situaţia votului milioanelor de români din străinătate va fi reglementată miercuri, când Guvernul va adopta odată cu hotărârea privind decupajul colegiilor şi un pachet de măsuri propuse de Ministerul de Interne, pentru organizarea votului.

Victor Paul Dobre a declarat că Internele au deja în evidenţă 190.000 - 200.000 de cetăţeni români rezidenţi în străinătate, cu paşapoarte speciale, care nu vor avea niciun fel de problemă la votul din ambasade şi consulate.

Secretarul de stat a precizat că Guvernul încearcă să găsească soluţii şi pentru ca cetăţenii cu domiciliul în ţară, dar care trăiesc în străinătate să poată vota. Victor Paul Dobre a precizat că românii care trăiesc în străinătate fără forme legale de rezidenţă nu vor putea vota.

Cele peste două milioane de români din afara graniţelor nu vor putea vota oricum în lipsa votului prin corespondenţă.

Explicaţiile oficiale

Secretarul de stat în Ministerul de Interne Victor Paul Dobre spune că principiul legii este de a alege reprezentanţii în Parlament în aceeaşi modalitate în care este ales primarul unei localităţi. "În momentul în care se alege primarul, votează cei care locuiesc acolo. Să alegi deputatul sau senatorul înseamnă că îl aleg pe cel care mă reprezintă", spune Dobre, care nu vede cum un cetăţean din Galaţi ar putea vota un deputat din alt colegiu din ţară.

Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale.
Constituţia României, articolul 36

1,2 milioane de români nu vor putea vota în toamnă. Cifra înseamnă 7,3% (media celor care se află în altă localitate în ziua votului) din cei 18 milioane de alegători