Secretul imunităţii lui Dan Şova: 20 de ani în tandem cu Victor Ponta

Dan Şova şi Victor Ponta, împreună în momentele-cheie FOTO Mediafax

Decizia luată ieri de judecătorii Curţii Constituţionale nu are un impact direct asupra lui Dan Şova, dar dă posibilitatea atacării ulterioare a votului din 25 martie în cazul său.

Nici cazul penal al socrului Ilie Sârbu, anchetat de DNA în campania prezidenţială pentru o retrocedare ilegală de terenuri, nici arestarea recentă a cumnatului său, Iulian Herţanu, nu au lăsat la vedere imaginea unui prim-ministru iritat, incomodat de întrebări, nesigur. A făcut-o, în schimb, dosarul „Şova”, trădând o vulnerabilitate a omului politic Victor Ponta: mai vechea legătură cu fosta casă de avocatură a colegului său de facultate şi, mult timp, unul dintre bunii săi prieteni, Dan Şova. O legătură rezumată, spune fostul ministru al Transporturilor, la două cazuri de reprezentare penală, lăsate însă nedetaliate. 

„Adevărul” prezintă astăzi treptele ascensiunii lui Dan Şova în politică şi momentele decisive în care devenirea sa a depins, încă de la începuturi, de sprijinul lui Victor Ponta, cel care şi l-a pregătit ca succesor. Aşa cum a reaşezat ieri Curtea Constituţională piesele pe tablă, acelaşi sprijin ar urma să îi asigure senatorului PSD, în lunile următoare, şi libertatea.

CCR deschide jocul. Mutarea – la DNA

În şirul angajamentelor luate de partide după 16 noiembrie, de a nu mai opri nicio cerere a procurorilor în Parlament, senatorul PSD Dan Şova a fost o excepţie. PSD a calculat atent o majoritate simplă favorabilă arestul preventiv, dar insuficientă pentru a da satisfacţie DNA. Ieri, CCR a confirmat existenţa unui blocaj în modul în care Călin Popescu Tăriceanu şi PSD au omis pe 25 martie, după modelul legilor neadoptate, să redacteze o hotărâre de respingere a cererii DNA, pentru a-i asigura lui Dan Şova protecţia. Decizia CCR nu îl va atinge pe fostul ministru al Guvernului Ponta decât, cel mult, accidental.

Blocajul nu e, arată judecătorii, legat de cazul său, ci de îngrădirea posibilităţii ca interpretarea dată de Parlament votului să fie contestată, prin neemiterea unei hotărâri scrise care să ajungă la DNA şi în Monitorul Oficial. Odată redactată, hotărârea va deschide calea ca PNL să meargă din nou la Curte, cerând explicit să i se spună dacă numărul celor 79 de senatori care au votat pentru încuviinţarea arestării lui Şova este sau nu suficient. Judecătorii CCR contactaţi de „Adevărul” sunt însă mai degrabă sceptici că cercul migălos construit în jurul senatorului PSD va fi, undeva, scurtcircuitat. Opinia conturată deocamdată informal la Curte e aceea că Statutul invocat de Tăriceanu a dictat, în mod corect, majoritatea momentului, Constituţia aplicându-se direct doar acolo unde nu există lege.

Un singur scenariu poate permite, în mod real, redeschiderea subiectului arestării, dar într-un interval de timp greu de nedefinit: o cerere nouă a DNA, bazată fie pe o acuzaţie suplimentară, fie pe probe care să nu fi fost deja trimise în Parlament. Cu regulile majorităţii celor prezenţi incluse în lege, PSD va arăta dacă este sau nu dispus să spargă zidul din jurul senatorului Dan Şova. Matematic, coaliţia de guvernare are 91 de voturi din cele 168 în Senat cu care poate controla, prin mobilizare, orice rezultat.

12 ani în politică şi o ţintă: şefia PSD

Deloc impunător prin statură, Dan Şova urca treptele Parlamentului în 2008, ca senator de Olt, fără a atrage atenţia publică în vreun fel aparte. Erau cinci ani de când intrase în organizaţia de Tineret a PSD, acolo unde Victor Ponta fusese promovat preşedinte în urmă cu trei luni. Erau mai bine de 13, de când absolviseră în aceeaşi generaţie Dreptul, la Universitatea Bucureşti.

Propulsarea lui Victor Ponta, în 2010, ca lider de partid înseamnă şi urcarea lui Dan Şova în linia întâi a PSD. Mai întâi ca preşedinte al Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală. Mai apoi ca purtător de cuvânt al partidului, ca ministru în trei guverne, în fine, ca purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale a lui Victor Ponta şi, informal, ca succesor al său în PSD după plecarea la Cotroceni, planificată în detaliu.

În cei doi ani în Senat de până atunci, tânărul avocat reuşise să joace doar un rol politic secundar. Redacta meticulos fiecare sesizare a PSD la Curtea Constituţională. Peria entuziast texte de lege în Comisia Juridică, acolo unde vechii jurişti ai PSD, măturaţi de votul uninominal, lăsaseră un vid. Ducea mai departe în PSD şcoala de Drept a lui Adrian Năstase. Câştiga un loc în vecinătatea lui Mircea Geoană, apărându-i, cu artificii legislative originale, mai întâi şansele minime la renumăraea votului de la prezidenţiale, apoi scaunul de preşedinte al Senatului ameninţat de PDL. Schimba, pe hârtie, Constituţia.  

Puterea şi-a câştigat-o însă sub Victor Ponta. Numit în august 2013 ministru pentru relaţia cu Parlamentul, apoi ministru delegat al Proiectelor de Infrastructură şi, în final, ministru al Transporturilor, Dan Şova a ratat, în aceşti ani, întâi din cauza scandalului legat de Holocaust, apoi din cauza dosarului „Turceni şi Rovinari”, scaunul pentru care se antrenase un deceniu: cel de ministru al Justiţiei. Aşa cum a ratat, prin devoalarea unei stenograme de către DNA, drumul atent pregătit cu Viorel Hrebenciuc, pentru a-i succeda lui Ponta în 2014 la vârful PSD. La schimb, se arăta dispus să redeschidă în Parlament teza amnistiei şi graţierii. Interceptat de DNA într-un dosar de retrocedări ilegale de terenuri, planul politic l-a costat intrarea în conflict deschis cu Liviu Dragnea şi mai apoi excluderea din PSD. Exilul n-a durat însă decât trei luni. L-a recuperat acelaşi Victor Ponta.

DOSARUL „TURCENI-ROVINARI”

Trei acuzaţii, trei afaceri păguboase pentru stat

Cererea DNA de încuviinţare a arestării lui Dan Şova pleacă de la trei acuzaţii, toate trei de complicitate la abuz în serviciu. Procurorii descriu un modus operandi prin care, deşi consilia juridic cele două companii de stat, Complexul Energetic Rovinari (CER) şi Complexul Energetic Turceni (CET), cu obligaţia de a acorda asistenţă în orice litigiu, casa de avocatură „Şova şi Asociaţii” a încheiat acte adiţionale pentru a interveni în trei procese, încasând astfel 3,4 milioane de lei.

PRIMUL CONTRACT. Semnat pe 14 februarie 2008, între Dan Şova şi Laurenţiu Ciurel, directorul CER şi lider local al PSD, contractul de asistenţă juridică nr. 165/2008 se încheia, susţine DNA, în condiţiile în care ceea ce casa de avocatură se angaja să obţină era deja negociat. Chiar dacă avocaţii ar fi fost obligaţi să îşi ofere serviciile în baza unui contract semnat anterior, au încheiat un altul, ocolind regulile achiziţiilor publice, dar obţinând o primă de succes de 1.071.336,80 de lei.

AL DOILEA CONTRACT. Un act adiţional similar, la un contract existent de patru luni, se semna pe 1 noiembrie 2007 cu directorul CET, Dumitru Cristea. Deşi Complexul Turceni ar fi trebuit asistat de la bun început într-un proces cu Electrica de SCA „Şova şi Asociaţii”, de actele iniţiale s-a ocupat un consilier al companiei de stat. Casa de avocatură a intervenit ulterior, arată DNA, obţinând o înţelegere cu Electrica – în pofida unei şanse mari de a câştiga procesul - şi un onorariu de 1.142.400 de lei.

AL TREILEA CONTRACT. Tot în februarie 2008, scenariul de la Rovinari se repetă la Turceni, iar contractul de asistenţă juridică nr. 80/2008 aduce casei de avocatură 1.242.018 lei.