Șansele lui Klaus Iohannis la șefia NATO, aproape nule. Ce a urmărit preşedintele ANALIZĂ

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Candidatura președintelui Klaus Iohannis la şefia NATO este plasată de analiștii de politică externă mai degrabă pe seama unei strategii pentru obținerea unei alte funcții, în contextul în care SUA îl susțin pe Mark Rutte

Președintele ar avea în vizor o altă funcție FOTO Administrația Prezidențială
Președintele ar avea în vizor o altă funcție FOTO Administrația Prezidențială

Statele Unite ale Americii i-au anunțat pe aliați despre susținerea lui Mark Rutte la șefia NATO încă din luna februarie. Sprijinul pentru premierul actual al Olandei a fost reiterat și ulterior înscrierii în cursă a președintelui României, Klaus Iohannis. „Cred că sunteţi conştienţi de faptul că poziţia SUA este că îl susţinem pe deplin pe Mark Rutte ca viitor secretar general, dar avem cel mai mare respect şi pentru prietenul nostru, preşedintele Iohannis, şi apreciem că a intrat în competiţie şi îi dorim toate cele bune, în timp ce noi continuăm să dezbatem această problemă în cadrul Alianţei“, a declarat Julianne Smith, ambasadorul SUA la NATO.

Rutte are și susținerea Germaniei, a Franței și a Marii Britanii, însă candidatura președintelui Iohannis a fost prezentată în presa internațională drept o mare presiune din Europa Centrală și de Est pentru un reprezentant al regiunii. Președintele Turciei, Recep Tayip Erdoğan, i-a transmis premierului olandez Mark Rutte că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. În același timp, Ungaria a salutat intrarea în cursă a președintelui Iohannis. Anterior, chiar președintele român a susținut că „ar fi inadmisibil“ ca nicio poziție de conducere la nivelul instituțiilor europene să nu fie ocupată de un reprezentant al regiunii de est.

Întebat cu privire la o posibilă retragere, șeful statului a negat. „Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Da, sunt câteva afirmații în spațiul public. În continuare, consider că șansele mele sunt rezonabile”, a spus președintele Klaus Iohannis în cadrul unei conferințe de presă. 

Dacă șefia NATO va fi preluată de Mark Rutte, Olanda va deveni prima țară care a reușit să pună în fruntea alianței patru secretari generali de la înființare până în prezent. Până acum, doar Olanda și Marea Britanie au avut trei secretari generali de-a lungul timpului, contracandidatul președintelui de stat avându-i ca predecesori pe Dirk Stikker (1961-1964), Joseph Luns (1971-1974) și Jaap de Hoop Scheffer (2004-2009).

Miza candidaturii

„Absolut nicio șansă“ este deznodământul pe care îl vede analistul de politică externă Ștefan Popescu, cu privire la candidatura președintelui României la șefia NATO. Analiștii resping orice șansă a președintelui Iohannis, inclusiv privind posibilitatea negocierilor pe care șeful de stat le-ar fi putut duce în contextul reuniunii de la București cu șeful Consiliului European, Charles Michel, și premierii Ungariei, Belgiei și Croației.

„Cu siguranță urmărește o altă funcție, pentru că în momentul în care a făcut anunțul susținerea pentru domnul Mark Rutte fusese deja anunțată de către Statele Unite ale Americii. Numai cineva care nu ar fi fost lucid și care nu cunoaște deloc cum stau lucrurile ar fi crezut că un asemenea anunț ar fi putut genera o răsturnare de situație și deci o redeschidere a jocului“, susține Ştefan Popescu.

Analistul a punctat că este vorba, de fapt, despre „o strategie care vizează lansarea pe piață a candidaturii președintelui Iohannis într-un moment în care desemnarea unui nou secretar general NATO coincide cu negocierile pentru noi poziții la nivel european“.

În contextul întâlnirii șefului de stat cu premierul Ungariei, analistul a explicat că nu are nicio legătură, arătând că astfel de întâlniri privesc o agendă încărcată cu subiectele pentru strategia Uniunii Europene pe următorii cinci ani, însă nu a exclus posibilitatea unor discuții informale. „Există și o parte a diplomației care se poartă pe coridor în marja reuniunii“, a mai punctat analistul.

De aceeași părere este și analistul Goerge Rîpă, care a subliniat că „SUA au cel mai important cuvânt în numirea secretarului general“.

„A părut deci că președintele Iohannis forțează mâna Statelor Unite – un gest pe care niciun politician nu l-a făcut de la înființarea Alianței în 1949. Rutte este deopotrivă alesul administrației democrate, cât și al leadershipului republican – în eventualitatea unei noi administrații Trump“, a mai explicat George Rîpă, arătând în același timp că în urma anunțului candidaturii președintelui Iohannis „diplomații occidentali au transmis prin intermediul unor instituții media influente la nivel global, precum „Wall Street Journal“, „Financial Times“, „Le Figaro“ ș.a., că această candidatură „irită și că gestul președintelui demonstrează că nu este pregătit pentru o astfel de funcție“.

Potrivit analistului, șeful de stat s-ar îndrepta de fapt spre „o funcție la nivelul Comisiei Europene, fiind vizate funcțiile de Comisar pentru Apărare (nou-apărută) sau de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă“, cele din urmă fiind „poziții de reprezentare, și nu de decizie, și probabil că se potrivesc mai bine profilului public și opiniei pe care ne-am făcut-o cu toții despre președinte în ultimii 10 ani“.

În privința reuniunii de la Cotroceni, analistul a explicat că „ce poate realiza președintele este să testeze o eventuală susținere pentru o funcție europeană, însă chiar și pentru asta negocierile sunt la mai multe niveluri: Consiliul European, Comisia Europeană și Parlamentul European“.

„Atenție însă la recentul congres PPE de la București, liderii populari i-au urat președintelui Iohannis «succes la NATO». Iar aici fiecare poate interpreta așa cum dorește“, a mai punctat analistul George Rîpă.

Politică



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite