Raport SUA: Guvernul şi Parlamentul, oile negre. DNA, vedeta documentului. „Marţea neagră“ a Parlamentului, amintită de americani

În ultimul raport realizat de către Departamentul de Stat al SUA pe anul 2014, Parlamentul este criticat pentru respingerea cererilor venite din partea Justiţiei, iar Guvernul pentru abundenţa de ordonanţe de urgenţă şi pentru ineficienţa cu care a aplicat legea. Totodată, experţii americani au relizat un bilanţ al cazurilor anchetate de DNA, arătând că numărul celor care au primit o condamnare definitivă a crescut în 2014 faţă de 2013.

„Guvernul şi Parlamentul au elaborat şi adoptat legi într-o manieră netransparentă, iar Guvernul a continuat să adopte un număr mare de ordonanţe de urgenţă fără avizul Parlamentului, sporindu-şi puterile legislative. Parlamentul a votat adesea împotriva ridicării imunităţii membrilor săi. Procedurile de publicare a informaţiilor au fost anevoioase şi au variat foarte mult de la o instituţie publică la alta. Mita a fost raspândită, mai ales în sectorul de sănătate“, scrie în Raportul Departamentului de Stat.

În raport se face referire şi la „marţea neagră“ a Parlamentului, aşa cum a fost denumită ziua de 10 decembrie 2013, când „Parlamentul a adoptat fără consultare o lege care acordă politicienilor super-imunitate, transformându-i pe parlamentari în funcţionari în serviciul poporului (nu funcţionari publici), exonerându-i de multe acuzaţii penale, inclusiv de cele de coruptie. Raportul precizează şi faptul că judecătorii constituţionalişti au declarat neconstituţională legea.

Guvernul, criticat de două ori

„Deşi legislaţia prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovaţi de corupţie, Guvernul nu a aplicat legea eficient, în mare parte din cauza problemelor din sistemul judiciar, iar în unele cazuri demnitarii implicaţi în acte de corupţie nu au fost pedepsiţi“, se mai precizează în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014.

Într-o secţiune separată, denumită „Corupţie şi lipsă de transparenţă în Guvern“, în raport se vorbeşte despre activitatea Justiţiei, în special a DNA, dar şi despe imunitatea de care se bucură actualii miniştri care sunt şi parlamentari. „Deşi legea prevede pedepse pentru corupţia săvârşită de către funcţionari, guvernul nu a aplicat legea în mod eficient. Beneficiază de imunitate de la urmărire penală actualii şi foştii membri ai cabinetului care erau, de asemenea, membri ai parlamentului. Potrivit indicatorilor Băncii Mondiale, corupţia a fost o problemă. În 2007, ca parte a acordului ţării de aderare la UE, Comisia Europeană a stabilit Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru a monitoriza progresul ţării în reformarea puterii judecătoreşti şi combaterea corupţiei“, se mai arată în sursa citată.

d

În raport se mai precizează că DNA a continuat şi în 2014 anchetarea mai multor politicieni, făcând un blianţ al activităţii procurorilor anticorupţie. „Până în 15 septembrie 2014, DNA trimisese în judecată 710 suspecţi de corupţie (dintre care 24 au acceptat înţelegeri cu procurorii), comparativ cu 530 în primele şapte luni ale anului 2013. Printre inculpaţi s-au numărat şapte parlamentari, şase preşedinţi de consilii judeţene, 17 primari, trei viceprimari, un consilier de ministru, doi preşedinţi şi trei vicepreşedinţi de agenţii de reglementare naţională, un preşedinte de cameră de comerţ, un prefect şi un subprefect, un secretar general al Autorităţii de Supraveghere Fiscală, doi procurori, 18 judecători (patru dintre ei membri ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), 23 de ofiţeri din Ministerul de Interne, un preşedinte de federaţie sportivă şi un preşedinte de filială judeţeană de partid, mai notează raportul. Totodată, se menţionează că procurorii au dispus confiscarea de bunuri în valoare de 135.000.000 de euro (619.000.000 de dolari) în cazul inculpaţilor puşi sub acuzare“, se mai arată în raportul SUA.

Experţii Departamentului de Stat al SUA arată că numărul celor care au primit o condamnare definitivă a crescut din 2013 în 2014. Raportul aminteşte şi de condamnarea fostului premier Adrian Năstase, anchetat de DNA. „Până la data de 8 august 2014, instanţele emiseseră 228 de hotarâri de condamnare definitivă pe numele a 895 de persoane inculpate în cazuri anchetate de DNA, comparativ cu 148 de condamnări definitive a 775 de inculpaţi dispuse în aceeaşi perioadă a anului 2013. Printre cei condamnaţi s-au numărat: un fost prim-ministru, cinci parlamentari, doi miniştri, un fondator de partid politic, un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, un secretar general în Ministerul Sănătăţii, şase judecători, şase procurori, 18 avocaţi, doi notari publici, 12 ofiţeri din Ministerul de Interne, 10 cadre militare, 28 de ofiţeri ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, inclusiv doi adjuncţi ai inspectorului general, şi 34 de alţi lucrători ISU, un preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog, 10 ofiţeri şi un subofiţer din Ministerul Apărării Naţionale, patru comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu, inclusiv un comisar principal, 25 de manageri de instituţii publice, 17 primari, un prefect şi doi subprefecţi. Până la 31 iulie, instanţele dispuseseră confiscarea a 28.000.000 de euro (35.000.000 de dolari) că urmare a anchetelor DNA, se mai arată în documentul cita“, se mai arată în raportul SUA.

Acelaşi document menţionează că între 1 ianuarie şi 15 septembrie 2014 instanţele din România au achitat 92 de inculpaţi în cazuri de corupţie, în creştere comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când instanţele au achitat 60 de inculpaţi, în timp ce "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a crescut semnificativ celeritatea judecării cazurilor de corupţie la nivel înalt comparativ cu anii precedenţi".

SUA i-a dedicat un capitol aparte României în Raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014 intitulat „Practici în materie de drepturile omului“.