Puterea modifică Legea finanțării partidelor politice: acces mai ușor la banii de la stat și schimbări privind contribuțiile și donațiile
0Senatul a adoptat tacit un proiect de lege al PSD, prin care sunt aduse mai multe modificării Legii finanțării partidelor politice, fiind relaxat accesul la subvenții, crescută transparența în cazul donațiilor și cotizațiilor, însă scoasă de la partea de control Curtea de Conturi.
Proiectul de lege a trecut tacit, deci fără a fi dezbătut de primul for, deși a fost depus din luna aprilie, fiind pregătit de Alfred Simonis (șeful interimar al Camerei) și Radu Oprea (acum ministru, fost lider al senatorilor). La Camera Deputaților, forul decizional, dezbaterile nu vor mai putea fi evitate.
În cazul banilor care sunt dați pentru partide, scade pragul la alegerile locale. Adică un partid poate fi beneficiar de subvenții pentru rezultatele de la alegerile locale, dacă obține 25 de consilieri județeni și generali (adică în Consiliul General ai Municipiului București), în condițiile în care în prezent minimul este de 50 de consilieri județeni sau generali. Banii pentru rezultatele la alegerile locale reprezintă 25% din suma alocată anual de stat pentru partidele care au dreptul la subvenții.
Autorii inițiativei, adică aproximativ 60 de aleși ai PSD, urmăresc modificări consistente. Cotizațiile care depășesc trei salarii minim brute vor fi făcute doar prin transfer bancar și vor fi declarate la AEP, în condițiile în care acum limita e la 10 salarii minim brute. O prevedere similară are loc și în cazul donațiilor. Astfel, scade cuantumul donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice, adică vor fi acceptate maximum 100 de salarii minim brute la persoanele fizice și 300 la persoanele juridice, față de 200 de salarii minim brute, respectiv 500 de salarii minim brute, cât e acceptat în prezent.
Banii din campanie
S-a umblat și la limita contribuțiilor unui candidat la o campanie electorală. Astfel că la senatori și deputați maximul va fi 50 de salarii minime, nu 60 de salarii minime, 500 de salarii minime în cazul unui europarlamentar, nu 750, iar la candidatul la președinție maximul va fi 10.000 de salarii, nu 20.000 de salarii minime.
În noua formulă are loc o împărțire mai clară a modului cum sunt cheltuiți banii în media. De exemplu, dacă în prezent avem radioul, televiziunea și presa scrisă la un plafon de maximum 40% din cheltuielile de campanie, în noua formă pragurile sunt defalcate: maximum 10% pentru radio, maximum 25% pentru TV și maximum 20% pentru presa scrisă. Scade cu 5%, la maximum 25% din banii pentru campanie, în cazul „propagandei electorale online”.
Tot în noua formă, înstrăinarea terenurilor și clădirilor din patrimoniu se face doar după 15 ani de la înregistrare, adică de la dobândire, în timp ce în prezent e posibilitatea înstrăinării după 10 ani.
Cine verifică modul de cheltuire a banilor
Controverse sunt în ceea ce privește modul de verificare a celor care controlează cum sunt cheltuiți banii din subvenții. Mai precis, potrivit modificărilor, e scoasă din joc Curtea de Conturi, care și ea verifică legalitatea cheltuirii banilor. În prezent, prevederea legislativă spune că poate fi făcut un control asupra modului de cheltuire a banilor și de această instituție, care verifică modul de gestionare a fondurilor de fiecare organism de stat din România. În cazul în care Curtea de Conturi nu va mai controla, responsabilitatea va rămâne integral la AEP. De asemenea, va crește și perioada verificărilor obligatorii la partide, pentru că noua prevedere subliniază că ar avea loc la doi ani sau când sunt sesizări, în timp ce în prezent are loc o verificare a cheltuirii banilor anual.
Se încarcă comentariile...
