Portret de candidat. Cine e Kelemen Hunor, candidatul UDMR la președinția României
0Kelemen Hunor, politician de etnie maghiară din România, este o figură cu o carieră politică de aproape trei decenii, care candidează la alegerile prezidențiale din acest an, susținut de UDMR.
Studii și activitate culturală
Kelemen Hunor s-a născut pe 18 octombrie 1967, în Cârța, județul Harghita. A studiat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, specializându-se în limba și literatura maghiară. Cariera sa profesională a început în domeniul cultural, fiind un activist în cadrul comunității maghiare din România. A fost unul dintre fondatorii revistei Jelenlét, o publicație culturală în limba maghiară, și a lucrat ca redactor-șef adjunct al acesteia. De asemenea, a colaborat cu revista Korunk și a fost implicat în activitatea media la Radio Cluj, unde a lucrat între 1990 și 1997, realizând emisiuni culturale și politice.
Pe lângă activitatea de jurnalist, Kelemen a debutat în literatură în 1995, publicând volumul de poezii Mínuszévek, pentru care a primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România. Ulterior, a publicat un roman (A madárijesztők halála) și un alt volum de poezii (A szigetlakó).
Activitatea politică
Kelemen Hunor a intrat în politică în 1997, când a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii, din partea UDMR. În 2000, a fost ales deputat în Parlamentul României pe lista UDMR și a fost reales în 2004 și 2008, obținând scoruri electorale de peste 50% în colegiul său electoral din Harghita. În decembrie 2009, în urma unui acord de coaliție între UDMR și PDL, Kelemen a fost numit ministru al Culturii în guvernul condus de Emil Boc.
Pe lângă activitatea sa în guvern, Kelemen a fost ales președinte al UDMR în 2011. În 2009 a fost desemnat candidat al UDMR pentru funcția de președinte al României, dar nu a avut șanse reale de a câștiga, obținând doar 3,83% din voturi.
Controversele legate de activitatea politică
De-a lungul carierei sale politice, Kelemen Hunor a fost un personaj controversat. Una dintre cele mai discutate teme din politica sa a fost propunerea de autonomie etnică pentru regiunile cu populație maghiară. În 2009, în timpul campaniei prezidențiale, Kelemen a susținut că autonomia ar trebui să fie implementată într-un mod care să nu creeze tensiuni cu majoritatea românească. Cu toate acestea, declarațiile sale pe acest subiect au generat critici din partea partidelor naționaliste românești și din partea unor segmente ale opiniei publice care considerau că astfel de propuneri ar putea duce la o escaladare a conflictelor interetnice.
În perioada în care UDMR a fost parte a coalițiilor de guvernare, Kelemen a fost acuzat de unii critici că a susținut politici care favorizau interesele comunității maghiare, în detrimentul restului populației românești. De exemplu, numirea sa în funcția de ministru al Culturii în guvernul PDL-UDMR a fost întâmpinată cu opoziție din partea Bisericii Ortodoxe Române, care a considerat că ministerul nu ar trebui să fie condus de un membru al unei confesiuni diferite. În plus, Kelemen a fost criticat pentru abordările sale legate de protecția minorităților, fiind acuzat de unii că promovează o agendă care favorizează prea mult interesele maghiare.
Mai recent, Kelemen a fost implicat în inițiative europene precum Minority SafePack, o campanie care a reușit să strângă un milion de semnături pentru protejarea drepturilor minorităților naționale în Uniunea Europeană. Deși acest proiect a fost bine primit în rândul comunităților etnice din România și din Europa, el a fost din nou un subiect de polemică în România, unde unii critici consideră că UDMR încearcă să creeze o separare între drepturile etnicilor maghiari și cele ale românilor.
Se încarcă comentariile...
