O Coaliţie generoasă: cum sunt umflate lefurile membrilor Consiliului Naţional de Integritate

Aleşii par să nu se uite la impactul bugetar al măsurilor luate FOTO Inquam Photos

Aleşii Puterii vor să crească de 20 de ori remuneraţiile membrilor Consiliului Naţional de Integritate, structură din cadrul ANI, o instituţie fără rezultate prea mari în ultimii ani, dar unde lefurile ar putea creşte până la 15.000 de lei.

Mai mulţi liberali, în frunte cu Daniel Fenechiu (lider de grup al PNL), au depus un proiect de lege prin care indemnizaţia membrilor Consiliului Naţional de Integritate creşte de 20 de ori, iar a preşedintelui CNI, de 30 de ori. Mai precis, de la 1% din salariul preşedintelui ANI per şedinţă, aceasta ar sări la 20% sau 30% minimum. „Membrii Consiliului au dreptul la o indemnizaţie egală cu 20% din venitul salarial brut pe care îl încasează preşedintele Agenţiei, iar preşedintele Consiliului va avea o indemnizaţie de şedinţă mai mare cu 10% decât indemnizaţia ce se acordă membrilor Consiliului. Aceste drepturi se impozitează în condiţiile legii. Suma indemnizaţiilor de şedinţă dintr-o lună ale unui membru al Consiliului nu poate depăşi 80% din salariul brut al preşedintelui Agenţiei”, prevede singurul articol al proiectului de lege.   

Concret, de la o indemnizaţie de şedinţă care în prezent este de aproape 200 de lei, remuneraţia va ajunge la aproximativ 3.750 per şedinţă, pentru un membru simplu, şi la 5.600 de lei, pentru preşedintele Consiliului. În cazul în care sunt mai multe şedinţe, remuneraţia ar putea ajunge la aproximativ 15.000 de lei.

16 persoane remunerate

Numărul membrilor Consiliului este, conform configuraţiei parlamentare din prezent, 16, pentru că în componenţă intră reprezentanţi ai fiecărui grup parlamentar din Senat plus unul de la minorităţi, dar şi de la ministere, structurile asociative ale unităţilor administrativ-locale (UAP) şi ai societăţii civile.

Iar banii ar merge către o instituţie care în ultimii ani a avut o activitate fără prea mari realizări, dacă facem o comparaţie cu perioada 2009-2015, când au găsit numeroase cazuri de politicieni cunoscuţi incompatibili sau în conflict de interese. În 2021, din cele 1.329 de dosare analizate, au fost constate 96 de cazuri de incompatibilitate, 58 sunt conflicte de interese administrative, iar opt cazuri privind diferenţe nejustificate între averea dobândită şi veniturile realizate. Cu un an înainte, numărul dosarelor analizate a fost mult mai mic, 1.143, iar rezultatele au fost 93 de cazuri de incompatibilitate, 34 de conflicte de interese administrative şi cinci cazuri privind nejustificarea averii. În ultimii ani nu a mai existat niciun mare caz de persoană publică semnalat, fie că este vorba demnitari (miniştri, deputaţi, senatori etc.), înalţi funcţionari publici, persoane cu funcţii de conducere în companii ale statului sau magistraţi.

Ce fac pentru bani

Membrii CNI au mai ales rol de verificare a activităţii celor din conducerea instituţiei, îşi dau acordul asupra regulamentelor interne, analizează informările trimestrial de la preşedintele ANI şi au un cuvânt important în numirea sau revocarea şefului instituţiei. Mai precis, Consiliul este cel care propune Senatului numirea sau revocarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedintelui. De asemenea, cei 16 membri pot formula „recomandări” celor din conducerea ANI în ceea ce priveşte activitatea angajaţilor şi strategia instituţiei.

Alte iniţiative cu impact bugetar

Un proiect al mai multor aleşi PSD prevede modificarea Legii salarizării unitare pentru a permite stabilirea salariilor celor din administraţia locală pe baza coeficienţilor de ierarhizare aprobaţi prin hotărâre a consiliului local, a consiliului general sau al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe motiv că unele salarii din administraţie n-au mai crescut din 2017.

De asemenea, o iniţiativă depusă de deputatul Adrian Cozma (preşedintele PNL Satu Mare) prevede un sprijin mai mare către culte, adică echivalent cu valoarea salariului de bază minim brut pe ţară aflat în plată/persoană, pentru susţinerea personalului neclerical (cantori şi îngrijitori). În prezent, Legea salarizării unitare menţionează doar faptul că unităţile de cult primesc contribuţii pentru completarea veniturilor salariale ale personalului neclerical, fără a fi clar cât.