Liviu Dragnea nu poate fi premier. CCR a respins sesizarea lui Victor Ciorbea ca inadmisibilă. Ce portiţă a lăsat CCR în favoarea lui Dragnea
0
Curtea Constituţională a respins, joi, ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea de funcţionare a Guvernului, care împiedică persoanele condamnate să ocupe funcţii în Guvern. Astfel, Liviu Dragnea nu poate fi premier. Rămâne de văzut cum motivează magistraţii CCR faptul că au respins sesizarea lui Victor Ciorbea ca inadmisibilă (deci fără a intra pe fondul problemei), iar nu ca neîntemeiată.
UPDATE Magistraţii CCR au explicat, succint, de ce au respins, cu majoritate de voturi, sesizarea ca inadmisibilă. „Pentru adoptarea acestei soluţii, Curtea a constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în competenţa Parlamentului“, se arată în comunicatul Curţii. Altfel spus, CCR n-a judecat speţa pe fond pentru că nu sunt motive de neconstituţionalitate. În Legea de funcţionare a Guvernului, Parlamentul a stabilit criterii de integritate care nu încalcă drepturile constituţionale, aşa cum alte instituţii au altă grilă de integritate - mai rigidă sau mai relaxată.
Aşadar, singura şansă ca Liviu Dragnea să ajungă premier este modificarea legii în Parlament, acolo unde PSD are majoritate.
Din luna ianuarie - de când Legea a ajuns pe masa CCR - judecătorii au amânat verdictul de patru ori, trageri de timp nemaîntâlnite şi nefireşti în istoria Curţii. Iar după aceste patru amânări, CCR a declarat sesizarea lui Victor Ciorbea inadmisibilă, adică fără să intre pe fondul problemei. Verdictul este cu atât mai surprinzător, în condiţiile în care o sesizare este respinsă ca inadmisibilă, de regulă, încă de la prima şedinţă a magistraţilor CCR. În mod normal, sesizarea Avocatului Poporului ar fi trebuit respinsă ca neîntemeiată. Însă, din moment ce a fost respinsă ca inadmisibilă, teoretic, Legea de funcţionare a Guvernului poate fi trimisă din nou la CCR pentru controlul de constituţionalitate. Dacă ar fi fost respinsă ca neîntemeiată, discuţia s-ar fi încheiat definitiv.
Raluca Turcan: A fost depăşit un hop, dar doar pentru moment
Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a scris joi pe Facebook că decizia CCR referitoare la posibilitatea celor condamnaţi penal de a fi membri ai Guvernului confirmă întreaga jurisprudenţă a Curţii referitoare la integritatea funcţiei publice, dar atrage atenţia că în Parlament PSD şi ALDE continuă campania în favoarea corupţiei şi a condamnaţilor.
”Decizia Curţii Constituţionale de astăzi confirmă întreaga sa jurisprudenţă referitoare la integritatea funcţiei publice. Ar fi fost catastrofal pentru România şi pentru credibilitatea CCR să fi fost negate deciziile anterioare, date în situaţii similare, iar condamnaţii să poată face parte din Guvern”, a scris Raluca Turcan pe Facebook.
Ea a atras atenţia că partidele din coaliţia de guvernare continuă campania împotriva corupţiei şi a condamnaţilor şi spune că inclusiv parlamentarilor condamnaţi ar trebui să li se interzică să mai ocupe aceste demnităţi.
”A fost depăşit un hop, dar doar pentru moment, pentru că în Parlament PSD-ALDE continuă campania în favoarea corupţiei şi a condamnaţilor, prin modificarea legislaţiei penale. Aşteptăm, bineînţeles, considerente care vor însoţi această decizie. Chiar dacă mai târziu, e sănătos că s-a încheiat aşa această etapă. Din acest punct de vedere, cred că ar trebui avută în vedere această interdicţie şi pentru alte funcţii şi demnităţi publice, inclusiv pentru parlamentari”, a conchis Turcan.
Exigenţe pentru multe profesii
Cele patru amânări au fost total suprinzătoare. Dacă ne uităm la cazurile judecate anterior, observăm că ori de câte ori a fost sesizată cu legi care conţin interdicţii legate de cazierul penal, Curtea Constituţională le-a respins ca neîntemeiate, considerând că Statul are o largă marjă de apreciere atunci când impune restricţii menite să protejeze o anume funcţie publică sau o anumită profesie.
Spre exemplu, un tehnician dentar nu-şi poate exercita profesia în România dacă a suferit o condamnare penală, indiferent dacă e cu executare sau cu suspendare şi indiferent de gravitatea faptei. Aşa spune legea de organizare a acestei profesii. Şi sunt zeci de legi care reglementează diverse meserii, profesii sau funcţii publice care conţin restricţii legate de cazierul penal: gardian public, bonă, salvator speolog, traducător autorizat, paznic, broker, poliţist, executor judecătoresc, magistrat, notar, ministru.
Aşadar, jurisprudenţa CCR arată că Statul poate impune criterii de integritate pentru orice funcţie din Guvern. Şi, spre deosebire de instanţele regulate, CCR lucrează pe bază de precedent judiciar, deci hotărârile luate anterior sunt izvor de lege. De-a lungul anilor, numeroşi cetăţeni care fie au fost concediaţi, fie n-au putut ocupa o funcţie din cauza unor condamnări penale au criticat aceste prevederi la Curtea Constituţională - şi de fiecare dată acţiunile lor au fost respinse.
Cazul Drânceanu, relevant pentru CCR
Iată un caz concret care arată că CCR ar trebui să lase criteriile de integritate din Legea de funcţionare a Guvernului aşa cum sunt, căci sunt constituţionale. În anul 2014, Gheorghe Drânceanu, funcţionar în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE) din Piatra Neamţ, a fost condamnat la doi ani cu suspendare pentru o fraudă cu fonduri europene pe care o comisese anterior angajării la ADRNE, pe când lucra la Consiliul Judeţean Iaşi.
Agenţiile de Dezvoltare Regională, opt la număr, sunt asocieri de Consilii Judeţene, cu statut de utilitate publică, înfiinţate cu scopul de a implementa programe regionale. În legea lor de funcţionare, 315/2004, se prevede că nu pot fi angajate persoane care au suferit condamnări penale, punct. Ca urmare a condamnării, Gheorghe Drânceanu a fost concediat. El a atacat în instanţă decizia de concediere şi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederii în baza căreia a fost concediat. Drânceanu a susţinut că i-a fost încălcat dreptul constituţional la muncă, întrucât concedierea sa a avut drept temei exclusiv articolul din Legea Agenţiilor de Dezvoltare Regională, şi nu abateri de la locul său de muncă.
Prin Decizia 55 din 2015, Curtea Constituţională a respins însă excepţia, arătând că articolul criticat are scopul de a proteja funcţiile din cadrul Agenţiilor de Dezvoltare Regională şi că dreptul la muncă nu vizează obligaţia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile.
Se încarcă comentariile...
