Legile Educației, constituționale. Decizia, luată în unanimitate. Actele normative merg la promulgare
0Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate sesizările Opoziției pe cele două legi ale Educației, adică a învățământului universitar și a celui preuniversitar. Ultimul cuvânt îl are Klaus Iohannis, care decide promulgarea sau retrimiterea în Parlament.
UPDATE CCR a venit și cu un comunicat de presă pe această speță.
„În ședința din data de 21 iunie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis: A. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile art.7 alin.(3), art.10 alin.(2) și (3), art.11 alin.(4), art.16 alin.(2) și (6), art.20 alin.(1), art.36 alin.(4), art.66 alin.(2), art.96, art.122 alin.(1), art.128 alin.(3), art.149 alin.(3) lit.g) și art.240 alin.(3) din Legea învățământului superior, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a constatat, în ceea ce privește criticile privind pretinsa neconstituționalitate extrinsecă a legii, că aceasta a fost adoptată cu respectarea exigențelor procedurii parlamentare referitoare la instituția întoarcerii legii, prevăzută de art.75 alin.(1), (4) și (5), prin raportare la art.73 alin.(3) lit.n) din Constituție. Totodată, Curtea a reținut că sunt întrunite și criteriile de calitate a legii, dispozițiile criticate nefiind de natură să aducă atingere principiului securității juridice, previzibilității și clarității normelor, fiind, în consecință, respectate dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.
Cu privire la criticile de natură intrinsecă, formulate punctual față de prevederile legale menționate, Curtea a statuat că nu este nesocotit principiul egalității în drepturi și nici nu este afectat dreptul la învățătură prin prisma prevederilor cuprinse în legea criticată care reglementează reducerea tarifelor pe diversele mijloace de transport acordate studenților, a celor care permit instituțiilor de învățământ superior să înființeze diverse tipuri de entități care să contribuie la creșterea performanțelor acestora ori a prevederilor care oferă posibilitatea instituțiilor de învățământ superior de a redistribui anumite sume în vederea realizării de obiective de investiții și/sau pentru acordarea de burse pentru studenți. Totodată, Curtea nu a putut reține critica prin raportare la prevederile art.148 din Constituție, constatarea acordării unor ajutoare de stat excedând competenței sale”, arată CCR.
De asemenea, privind cealaltă lege punctează:
B. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile art.13 alin.(2), art.17 alin.(2), art.19 alin.(1) lit.a), alin.(2), alin.(25)-(29), art.20, art.28 alin.(2), art.30 alin.(6), art.31 alin.(1), art.32 alin.(1), art.66 alin.(7)-(9), art.83 alin.(1)-(5), (7), (și (10), art.101 alin.(2), (4)-(12), art.107 alin.(5) lit.g), h) și i), alin.(10), (14) și (17), art.128 alin.(2), (10) și (11), art.146, art.152 alin.(2), art.193 alin.(1) lit.a) și art.237 alin.(1) din Legea învățământului preuniversitar, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a observat că autorii obiecției de neconstituționalitate au formulat critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă în privința Legii învățământului preuniversitar. Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă, s-a constatat că soluțiile legislative introduse în corpul legii de Senat, în calitate de Cameră decizională, erau în legătură directă cu obiectul de reglementare a legii, astfel că și în privința acestora Senatul și-a menținut calitatea de Cameră decizională. În consecință, nu se impunea întoarcerea legii la Camera Deputaților pentru ca aceasta să decidă definitiv cu privire la textul legii.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, s-a constatat că acestea au privit, de principiu, prevederile legale referitoare la desfășurarea procesului de învățământ, răspunderea și sancțiunile aplicabile elevilor, gratuitățile acordate acestora, accesul la înregistrările realizate prin sistemul de supraveghere audio-video ale unităților de învățământ, precum și preluarea, finanțarea, conducerea și dreptul de proprietate al unităților de învățământ. Curtea a analizat constituționalitatea acestor soluții legislative prin prisma prevederilor constituționale referitoare la exigențele de calitate a legii, principiul egalității, dreptul la viață intimă, familială și privată, dreptul la învățătură și regimul juridic al proprietății publice și private și, având în vedere conținutul normativ al legii, a constatat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate astfel formulate. Totodată, a mai subliniat în cuprinsul deciziei că aspectele de oportunitate legislativă, deopotrivă criticate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, întrucât se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului.
---
Camera Deputaților a votat proiectul de lege a învățământului preuniversitar cu 191 de voturi pentru, pe 10 mai 2023. Printre modificări erau examen de admitere la liceu pentru 50% dintre locuri, exmatricularea elevilor, religia va fi disciplină opțională la BAC, transportul elevilor nu este gratuit pentru toți cei care merg la școală. Tot pe 10 mai 2023, proiectul de lege a învățământului superior a fost adoptat în Camera Deputaților. Printre modificări: actualii rectori pot rămâne în funcție încă 10 ani de la intrarea legii în vigoare
Legile Educației au fost votate în Senat, cameră decizională, în prima zi de grevă generală din Învățământ, pe 22 mai 2023, iar Klaus Iohannis s-a declarat mulțumit de ele.
Pe 24 mai 2023 au fost depuse la Curtea Constituțională două sesizări de neconstituţionalitate (formulate de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România şi deputaţi neafiliați), pentru proiectul Legii învățământului preuniversitar şi proiectul Legii învățământului superior.
Ce invocau aleșii Opoziției
Autorii sesizărilor consideră că legea învățământului preuniversitar (L282/2023) si Legea învățământului superior (L283/2023) sunt neconforme cu o serie de prevederi din Constituția României și solicită Curții Constituționale constatarea neconstituționalității acestora din mai multe motive.
Unele motive țin de procedura care a stat la baza adoptării proiectelor de lege, care a fost a fost viciată, potrivit sesizărilor. Motivele care vizează conținutul proiectelor de lege: admiterea la liceu pe bază de examen discriminează, iar anumite prevederi legate de exmatricularea și transportul elevilor încalcă dreptul la educație.
Amendamentele adoptate pe ultima sută de metri
Unul dintre amendamente prevede că depășirea cu peste doi elevi a efectivului maxim de copii dintr-o grupă sau clasă se poate face cu aprobarea Ministerului Educației. „În şcolile izolate geografic sau în cele în care efectivele sunt mai mici decât cele prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se pot organiza clase simultane, dar clasa a VIII-a este separată, indiferent de numărul de elevi”, potrivit unui alt amendament admis. Comisia a admis şi amendamentul prin care decizia privind instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în şcoală se ia de către profesori, părinţi sau majoritatea elevilor majori.
Costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil, potrivit proiectului de lege a învățământului preunivesitar. Profesorii pot rămâne titulari la catedre, la cerere, până la vârsta de 70 de ani.
Din proiectul legii învățământului superior a fost eliminat amendamentul prin care universitățile preluau singure sau prin asociere fundații, asociații unități de învățământ preuniversitar, spitale sau farmacii.
Se încarcă comentariile...
