Klaus Iohannis: Faptul că Rusia s-a angajat militar în Siria nu rezolvă situaţia, ci o complică. Poziţia lui Juncker este surprinzătoare

Klaus Iohannis

Înainte de a pleca la Consiliul European, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni, în care a vorbit despre problema migraţiei, implicarea Rusiei în conflictul din Siria şi despre poziţia preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, cu privire la relaţia dintre UE şi Rusia.

Despre Consiliul European:

Mâine şi poimâine are loc la Bruxelles Consiliul European de toamnă la care voi participa. Pe ordinea de zi sunt câteva subiecte şi voi face scurte referiri la aceste chestiuni. Subiectul cel mai important care, evident, este şi subiectul cel mai de actualitate este migraţia. Se va discuta despre migraţie. E foarte clar că acest fenomen a dus la situaţii complicate. În interiorul Uniunii Europene a dus la situaţii tensionate, dar, trebuie să recunoaştem că suntem pe calea cea bună de a găsi soluţii. Cu ocazia Consiliului de mâine şi poimâine vom discuta anumite aspecte ale migraţiei care nu ţin de interiorul Uniunii Europene, vom discuta aspecte care ţin de securitatea frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, vom discuta despre chestiuni legate de ţările de provenienţă şi cum pot fi ele ajutate, şi vom discuta, cu siguranţă, şi despre ţările de tranzit şi cum se poate ajunge la concluzii comune cu acestea.

Dacă vorbim despre migraţie, cred că punctul de vedere al României este de acum foarte bine cunoscut, însă vreau să repet un lucru foarte important. România este şi doreşte să fie în continuare parte a soluţiei. România este solidară cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. Abordările noastre se bazează întotdeauna în acest context pe solidaritate şi responsabilitate. Vom fi în continuare alături de celelalte state membre şi vom contribui la soluţii.

Asigurarea frontierelor exterioare, acesta este un capitol unde România stă foarte bine. Chiar dacă nu suntem membru Schengen încă, România îşi ia foarte în serios misiunea de apărare a frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, cu rezultate dintre cele mai bune. România se comportă de facto ca şi cum ar fi membră Schengen.

Este important ca în rezolvarea crizei migraţiei să vedem care este sursa acestui val sau acestor valuri de migranţi. E clar că o locaţie foarte fierbinte şi probabil sursa cea mai importantă a migraţiei este Siria. Conflictul din Siria este cauza unui număr imens de refugiaţi, atât în ţările din Orientul Mijlociu, cât şi, între timp, în Uniunea Europeană. Soluţia este evidentă: pacea în Siria. Pentru asta trebuie să colaboreze toate părţile implicate.

Faptul că în ultima vreme Rusia s-a angajat militar în Siria nu ajută la soluţionarea crizei, după părerea noastră, ci complică situaţia. Singura cale de ieşire din această criză este calea negocierii. Toate părţile implicate trebuie să fie aduse la masa negocierilor şi atunci se vor găsi soluţii. Acesta este punctul de vedere oficial al României şi acest punct de vedere îl facem cunoscut peste tot. Nu este un punct de vedere simplu teoretic. România este printre puţinele ţări care mai are personal la ambasada din Damasc. Nu suntem unul din marii actori, însă, prin faptul că suntem acolo, putem fi facilitatori în discuţii care pot duce spre pace în zonă.

Un rol foarte important, cum am spus, în acest fenomen îl au ţările de tranzit. De exemplu, Turcia are un rol extrem de important, mai multe milioane de refugiaţi se află în taberele din Turcia. Discuţiile dintre Uniunea Europeană şi Turcia vor fi pe agenda de lucru a Consiliului European de mâine şi poimâine.

Una din temele de pe ordinea de zi, care, cu siguranţă, va fi de interes general, este relaţia Uniunii Europene cu Marea Britanie sau locul Marii Britanii în Uniunea Europeană. Aici, România are un punct de vedere foarte simplu şi foarte clar: locul Marii Britanii este în Uniunea Europeană.

Întrebări: 

Jurnalist: Domnule Preşedinte, cum comentaţi declaraţiile domnului Juncker în legătură cu atitudinea Uniunii Europene faţă de Rusia şi anume că ar trebui să trateze Rusia în mod corect , de la egal la egal? Şi dacă credeţi că această declaraţie, această poziţie a domnului Juncker, ar modifica cumva linia de politică externă a Uniunii Europene şi a României, în special, care are un Parteneriat strategic cu Statele Unite?

Klaus Iohannis: Această poziţie e una surprinzătoare şi voi afla mai multe detalii cu ocazia întâlnirilor pe care le voi avea cu ocazia Consiliului European. E neobişnuit ca Preşedintele Comisiei Europene să facă declaraţii în chestiuni cheie fără să armonizeze aceste declaraţii cu statele membre. În acest sens, prefer să aflu prima dată ce a dorit să spună şi după aceea să comentăm.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, spuneaţi şi dumneavoastră că ţara noastră se comportă ca şi cum ar fi stat membru Schengen de facto pentru tot ceea ce facem la graniţe. Cu toate acestea, la Consiliul JAI şi, nici acum la Consiliul European, nu s-a mai pus problema aderării noastre în spaţiul Schengen. Ni s-a cerut să cerem să fie scoase de pe ordinea de zi. Dumneavoastră vă reproşaţi ceva în această problemă, mai ales că ştim, Franţa şi Germania au fost principalele ţări care s-au opus?

Klaus Iohannis: Da, nu ştiu de unde ştiţi aceste lucruri, dacă ar fi aşa de bine cunoscute, atunci probabil ar exista declaraţii din acele părţi. Nu, nu am nimic a-mi reproşa şi nu am nimic a reproşa instituţiilor şi autorităţilor române. Problema nu a fost nici a României, nici a Bulgariei, ci problema a fost statutul zonei Schengen, având în vedere că, datorită valului de refugiaţi în puncte relevante, spaţiul Schengen nu a mai funcţionat. Sunt politicieni relevanţi din Europa care au pus sub semnul întrebării modul în funcţionează spaţiul Schengen, unii chiar existenţa spaţiului Schengen şi, în acest context, nu am considerat că este oportun să promovăm o includere pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. Cu siguranţă, diplomaţii între ei, la Bruxelles, au discutat aceste chestiuni, însă vreau să repet că nu există o opoziţie consolidată împotriva aderării României şi a Bulgariei, dar în acest moment nu am considerat că este oportun să se discute. Nu se va discuta în Consiliul European, fiindcă această chestiune este de competenţa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi vom avea grijă ca la proxima ocazie, când este potrivită o astfel de discuţie, neinflamată, nedistorsionată de alte evenimente, să o repunem pe tapet.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Preşedinte! Aş vrea să vă întreb în legătură cu declaraţia ambasadorului SUA în România, spunea că ţara noastră trebuie să rupă influenţa politică din procesul de luare a deciziilor economice. Vă întreb acest lucru pentru că aţi avut şi o discuţie, de altfel, cu ambasadorul SUA zilele acestea.

 Klaus Iohannis: Această declaraţie vine în continuarea declaraţiilor similare făcute şi de reprezentanţii Statelor Unite ale Americii şi de reprezentanţii altor ţări, şi de noi, şi de mine. Noi toţi considerăm că, dacă politicul se amestecă în partea de economie de piaţă, lucrurile nu funcţionează bine. Este clar că aici avem şi o aluzie la corupţie, care trebuie combătută, este combătută, avem rezultate încurajatoare. Este clar că această declaraţie ţinteşte şi spre încurajarea elaborării unei legislaţii transparente, predictibile, sustenabile, aşa cum mi-am permis să declar şi eu când am fost acum câteva săptămâni în Parlamentul României. Toate aceste lucruri sunt cunoscute şi noi le cunoaştem foarte bine. Trebuie doar să le aplicăm foarte bine.