În plin scandal la TVR, Iohannis reîntoarce în Parlament legea privind televiziunea şi radioul public. Ce argumente are preşedintele
0Şeful statului, Klaus Iohannis, a trimis la reexaminare proiectul prin care este modificată Legea de organizare şi funcţionare a TVR şi a Radioului Public, fiind invocate mai multe prevederi care nu ţin cont de legislaţia în vigoare..
În primul rând, un argument seleagă de faptul că persoanele din Consiliul de Administraţie al TVR şi Radioului Public s-ar face prin majoritatea deputaţilor şi senatori din cei prezenţi în sală, nu din numărul total.
Un al doilea argument se referă la majorarea numărului de locuri din cele două consilii deadministraţie ale TVR şi radioului Public, fără a ţine cont şi de corelarea cu alte puncte ale Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.
Cererea de reexaminare vine în contextul în care TVR e în plin scandal după apariţia unor înregistrări cu şefa instituţiei, Doina Gradea, care jigneşte mai mulţi jurnalişti.
Redăm mai jos cererea de reexaminare integrală:
Legea pentru modificarea art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune vizează, pe de o parte modificarea dispoziţiilor referitoare la numărul de voturi necesar desemnării în Parlament a membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv Societăţii Române de Televiziune, iar pe de altă parte majorarea numărului de propuneri de care dispun grupurile parlamentare reunite din cele două Camere în cadrul consiliilor de administraţie ale celor două societăţi. Aceste intervenţii legislative ridică însă probleme atât sub aspectul corelării cu celelalte dispoziţii ale Legii nr. 41/1994, cât şi în ceea ce priveşte claritatea şi predictibilitatea normelor, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament.
Astfel, potrivit noilor dispoziţii ale alin. (1) al art. 19, membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune vor fi desemnaţi prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Referitor la aceste prevederi, un prim aspect pe care îl semnalăm are în vedere inconsecvenţa termenilor utilizaţi în conţinutul art. 19; art. 19 alin. (1) utilizează noţiunea de desemnare, în timp ce alin. (6) al aceluiaşi articol are în vedere votul în ansamblu. Considerăm că, în lipsa punerii de acord a celor două sintagme s-ar putea înţelege inclusiv că desemnarea şi supunerea la vot a candidaţilor sunt etape distincte în numirea Consiliului de administraţie.
În al doilea rând, aceste prevederi ale alin. (1) al art. 19 nu sunt corelate cu dispoziţiile alin. (6) al art. 19 din Legea nr. 41/1994, potrivit cărora listele de candidaţi se supun în întregime votului în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. De asemenea, noua majoritate prevăzută de legiuitor la numirea membrilor consiliilor de administraţie a celor două societăţi ar trebui avută în vedere şi în ceea ce priveşte demiterea acestora, în caz contrar Parlamentul va numi aceste consilii cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi, în timp ce pentru demiterea acestora va fi nevoie de majoritatea din totalul deputaţilor şi senatorilor. În acest sens, semnalăm că potrivit art. 20 alin. (3) din acelaşi act normativ, comisiile permanente de specialitate reunite ale celor două Camere pot propune, cu votul majorităţii membrilor plenului Parlamentului, demiterea oricărui membru al consiliului de administraţie, a cărui activitate este necorespunzătoare. Totodată, prevederile alin. (1) al art. 19 ar trebui corelate şi cu cele ale alin. (7) al art. 19 în ceea ce priveşte respectarea procedurilor de audiere şi de vot prevăzute pentru numirea preşedintelui Consiliului de administraţie.
Conform lit. a) a alin. (2) al art. 19 din legea transmisă la promulgare, grupurile parlamentare reunite din cele două Camere vor dispune de 10 locuri în consiliile de administraţie ale celor două societăţi, faţă de 8, cât prevede legea în prezent. Referitor la această normă, un prim aspect pe care îl învederăm este că aceasta nu este corelată cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 41/1994, potrivit cărora consiliul de administraţie se organizează pentru fiecare societate şi este compus din 13 persoane, dintre care una îndeplineşte funcţia de preşedinte; în mod evident, modificarea numărului membrilor consiliului de administraţie al celor două societăţi de la 13 la 15 ar fi trebuit să antreneze şi modificarea expresă a dispoziţiei ce prevede numărul membrilor acestor consilii de administraţie.
Sub aspectul coerenţei dispoziţiilor Legii nr. 41/1994, semnalăm că potrivit art. 19 alin. (5) din actul normativ menţionat, în urma audierii, comisiile permanente de specialitate vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta în şedinţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, însoţit de câte o listă de candidaţi propuşi pentru posturile de titulari şi de câte o listă de candidaţi propuşi pentru posturile de supleanţi, dar nu mai puţin de 9 pentru fiecare societate în parte, conform structurii prevăzute la alin. (2); în situaţia în care nu s-au făcut propunerile în termenul prevăzut la alin. (3), consiliul de administraţie funcţionează valabil în componenţa a cel puţin 9 membri validaţi. Având în vedere că numărul membrilor creşte de la 13 la 15, pentru buna funcţionarea a consiliilor de administraţie considerăm că nu este lipsită de utilitate şi analizarea aspectelor referitoare la numărul minim de membri ce ar trebui validaţi.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
