Preşedintele Klaus Iohannis cere reexaminarea legii care îl exclude din procedura de numire a şefului ANCOM

Preşedintele Klaus Iohannis este nemulţumit de schimbările aduse modalităţii de numire a conducerii Autorităţii de Comunicaţii şi cere Parlamentului reexaminarea legii. Prin noua lege preşedintele este scos din procedura de numire a şefului ANCOM.

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis joi, 3 mai a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Anterior, preşedintele a atacat şi la Curtea Constituţională a României (CCR) această lege, afirmând că nu respectă principiul bicameralismului, dar şi că prevede numeroase încălcări ale dreptului european, fiind neconstituţională în ansamblul său. CCR a decis însă că această lege este constituţională.

Drept rezultat, preşedintele apelează la un alt instrument pe care îl are şi cere Parlamentului reexaminarea acestei legi.

De ce solicită Iohannis reexaminarea

Preşedintele susţine că, dacă înainte conducerea ANCOM era numită de către Preşedintele României, la propunerea Guvernului, după modificarea legii preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai ANCOM sunt numiţi de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

„Observăm că întreaga putere executivă (atât Guvernul, cât şi Preşedintele României) este eliminată din cadrul procedurii de numire a conducerii ANCOM, ceea ce determină un dezechilibru între puterile statului în ceea ce priveşte atribuţiile legate de propunerea, numirea şi controlul care vizează o autoritate administrativă autonomă precum ANCOM. Doar repartizarea echitabilă a acestor atribuţii între puterile legislativă şi executivă şi, în cadrul acesteia din urmă, între Preşedintele României şi Guvern, poate asigura independenţa operaţională a ANCOM”, argumentează preşedintele.

Totodată, Klaus Iohannis motivează că „monopolizarea de către Parlament a tuturor atribuţiilor legate de propunerea, numirea şi demiterea conducerii ANCOM, precum şi a atribuţiilor de control este de natură să încalce dispoziţiile exprese ale Directivei 2009/140/CE de modificare a Directivei 2002/21/CE”.

Preşedintele mai susţin că există o lipsă de claritate, precizie şi predictibilitate în ceea ce priveşte selecţia candidaţilor. „Dispoziţiile nu reglementează ipoteza în care nu se depun mai multe candidaturi pentru fiecare dintre cele trei funcţii. Într-o asemenea situaţie nu este clar dacă procedura de depunere a candidaturilor se reia până când sunt depuse mai multe candidaturi (cel puţin două) pentru fiecare funcţie sau se continuă procedura de numire în funcţie cu votul celor două Camere acordat singurului candidat care şi-a depus candidatura pentru una dintre cele trei funcţii”, motivează Klaus Iohannis.

De asemenea, în ceea ce priveşte demiterea conducerii ANCOM, preşedintele arată că „gradul de subiectivitate al deciziei (de demitere, n.r.) creşte semnificativ generând un risc de exces de putere, aspect de natură să afecteze independenţa operaţională a ANCOM”, deoarece ar putea să nu fie clar şi precis indicate şi nu sunt detaliate prin criterii obiective motivele pentru care se poate dispune de Parlament demiterea din funcţie a preşedintelui şi a celor doi vicepreşedinţi ai ANCOM.

„legea nu prevede actul juridic prin care se dispune demiterea şi nici un remediu efectiv, aşa cum expres impune Directiva. Presupunând că demiterea ar fi dispusă printr-o hotărâre a Parlamentului, precizăm că hotărârile, ca acte individuale ale Parlamentului, nu pot fi atacate în justiţie pentru a ne putea afla în prezenţa unui remediu efectiv”, mai arată preşedintele.