Imunitate cu prelungire: ce portiţe şi-au lăsat parlamentarii pentru a scăpa de deciziile ANI
0Noul statut al deputaţilor şi senatorilor, votat ieri de Legislativ, lasă deschisă posibilitatea tergiversării pierderii mandatelor de către parlamentarii declaraţi incompatibili, potrivit specialiştilor în drept contactaţi de ziarul „Adevărul“.
Parlamentarii au la dispoziţie 45 de zile pentru a contesta o decizie de incompatibilitate a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), potrivit noului statut al deputaţilor şi senatorilor, votat, ieri, de plenul reunit al celor două Camere.
Proiectul a adoptat cu 298 de voturi „pentru“, din partea PSD şi PNL, 101 voturi „împotrivă“ din partea PDL şi PPDD şi 36 de abţineri din partea UDMR.
Printr-o astfel de prevedere, parlamentarii şi-au stabilit un statut special faţă de celelate categorii de demnitari. De la preşedintele României şi până la consilierii judeţeni sau locali, aceştia au ca termen de contestare a unei decizii ANI 15 zile.
Termenul de 15 zile este prevăzut în legea de funcţionare a ANI şi, practic, prin votul de ieri, senatorii şi deputaţii au votat o derogare de la acest act normativ.
Noul statut prevede şi modul în care se calculează cele 45 de zile, termen în care deputatul sau senatorul poate contesta raportul la instanţa de contencios administrativ.
Termenul decurge din momentul în care parlamentarul ia la cunoştinţă raportul de evaluare al ANI, sub semnătură de primire.
Cum se calculează termenul
Dacă deputatul sau senatorul refuză primirea, luarea la cunoştinţă se face prin anunţul făcut de preşedintele de şedinţă în plenul Camerei din care face parte.
Totuşi, această prevedere poate ridica un semn de întrebare, pentru că preşedintele de şedinţă nu are un termen în care să fie obligat să anunţe decizia ANI.
În ciuda acestor semne de întrebare, liderii politici şi-au afişat mulţumirea faţă de votul de ieri al Parlamentului.
„Este o soluţie prin care am scos ceea ce, din punctul meu de vedere, era absolut corect criticabil: parlamentarii care atacau în justiţie puteau să piardă în instanţă şi îşi pierdeau mandatul, cei care nu atacau nu păţeau nimic. Ori eu am cerut în mod clar colegilor mei parlamentari să se pună o sancţiune şi pentru cel care nu atacă“, a comentat premierul Victor Ponta.
„ Este un pas înainte şi pentru noi, închidem un benchmark din MCV. Am reuşit să clarificăm şi o chestiune care a creat tensiuni şi în cadrul USL şi aţi văzut că există o anumită unanimitate“, a afirmat preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea (PSD).
Ce spun politicienii
Unii parlamentari chiar au avut explicaţii pentru faptul că au un statut diferit de al aleşilor locali. „Un ales local stă tot timpul acasă. Parlamentarii lipsesc cinci zile pe săptămână de acasă şi, dacă mai au şi o deplasare în interes parlamentar de câteva zile, gata a trecut termenul de 15 zile şi nu au apucat să depună contestaţie“, este explicaţia deputatului PSD, Eugen Nicolicea.
Opoziţia consideră, însă, că legea are numeroase lacune.„Din păcate a fost lăsată o superimunitate şi o dicriminare între parlamentari şi alte categorii de aleşi locali. Nu aţi rezolvat situaţia celor care nu sunt de găsit şi evită să primească raportul ANI şi vor rămâne cu mandatul“, a precizat deputatul PDL Gabriel Andronache.
PDL a anunţat că va contesta statutul deputaţilor şi senatorilor la Curtea Constituţională.
De asemenea, democrat-liberalii vor depune propriul proiect de statut al deputaţilor şi senatorilor, despre care susţine că va elimna total „superimunitatea“.
„Parlamentarii sunt mai cu moţ“
Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional, a comentat, pentru „Adevărul“, amendamentul convenit de parlamentarii USL, prin care se prelungeşte de la 15 la 45 de zile perioada în care aleşii declaraţi incompatibili pot contesta decizia în instanţă.
„Această dispoziţie specială, dar aplicabilă, contravine normei generale. Legea 176/ 2010 precizează, clar, că persoanele declarate incompatibile trebuie să conteste decizia în termen de 15 zile. Astfel, cu această prelungire de până la 45 de zile, parlamentarii devin mai cu moţ decât restul demnitarilor. Totuşi, statutul senatorilor şi deputaţilor nu abrogă legea ANI, dar este o derogare adresată special parlamentarilor. Este, până la urmă, un favor făcut numai pentru ei“, a arătat Elenina Nicuţ.
Un alt paragraf contestabil, votat de majoritatea USL spune că luarea la cunoştinţă , în cazul în care alesul refuză primirea raportului ANI, se face de preşedintele de şedinţă în plenul Camerei din care face parte. Elenina Nicuţ sesizează şi aici un tertip procedural.
„Este o şmecherie faptul că se limitează doar la refuz. Ar putea fi folosit codul de procedură civilă, care prevede că un raport poate intra în vigoare prin publicitate. De exemplu, raportul ar putea fi publicat pe site-ul ANI, iar perioada de 45 de zile să expire de la data afişării. Aşa procedează ANAF“, mai punctează Nicuţ. Însărcinarea preşedintelui de a anunţa plenul din care face parte senatorul incriminat este o altă soluţie care poate tergiversa punerea în aplicare a deciziei. „Dacă preşedintele face anunţul la 30 de zile de la primirea raportului, aceste zile se mai adună la cele 45 stipulate de lege. Deci, o altă amânare“, conchide avocatul. (Sebastian Zachmman)
Negocieri PSD-PNL
Varianta de statut votată ieri de Parlament a făcut obiectul unor negocieri purtate de PSD şi PNL marţi seara şi ieri dimineaţa.
Negocierile au venit după ce comisia de statut acceptase un amendament al senatorului PNL, Tudor Chiuariu, potrivit căruia parlamentarii care nu contestau decizia ANI puteau să îşi păstreze mandatul.
Tocmai acest amendament provocase un scandal între PSD şi PNL, săptămâna trecută, în plenul Parlamentului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea (PSD) i-a criticat pe liberali pentru depunerea acestui amendament.
Liberalii i-au replicat prin vocea senatorului Puiu Haşotti, care l-a comparat pe Valeriu Zgonea cu Roberta Anastase.
Ce a cerut şeful statului
Discuţiile de ieri din Parlament au survenit după ce preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii privind statutl deputaţilor şi senatorilor. Preşedintele a criticat, printre altele, posibilitatea ca parlamentarii care nu depun contestaţie să îşi păstreze mandatul.