Guvernul Cîţu are zilele numărate. Cine îl poate salva

Florin Cîţu trebuie să vină cu echipa sa pentru un vot de încredere în Parlament. FOTO Inquam Photos / George Călin

Premierul trebuie să vină în Parlament pentru a-şi apăra Cabinetul. Rămânerea în funcţie depinde de voturile PSD, partid care ar sprijini astfel guvernarea, sau ale USR PLUS, formaţiune care vrea la Putere, dar fără Florin Cîţu.

Acceptarea demisiilor înaintate de miniştrii USR PLUS şi semnarea decretelor pentru asigurarea interimatelor la Transporturi, Sănătate, Economie, Cercetare, precum şi la Investiţii şi Proiecte Europene a însemnat oficializarea schimbării compoziţiei politice a Guvernului, prin rămânerea în Executiv doar a două partide. Prin urmare, a început să curgă termenul procedural de 45 de zile în care Florin Cîţu poate să vină în Parlament pentru a cere un vot de încredere pentru noua structură a Guvernului, adică unul format din PNL şi UDMR.

În funcţie de voinţa premierului, votul din Parlament poate avea loc în câteva zile sau în a doua parte a lunii octombrie, adică după Congresul PNL, când şi în interiorul formaţiunii liberale vor fi lucrurile clarificate. Important de menţionat este că Florin Cîţu şi PNL vor trebui să strângă 234 de voturi pentru testul din Parlament, în caz contrar actualul premier va fi trimis acasă. În prezent, Cîţu are doar susţinerea PNL, UDMR şi a aleşilor din Grupul minorităţilor. În total, toţi aceşti actori politici dispun de 181 de voturi. Încă patru voturi le pot negocia uşor cu neafiliaţii. Aşadar, 185 de voturi, ceea ce înseamnă că lui Cîţu îi lipsesc 49 de voturi.

De unde poate lua voturile şi cine ar putea susţine noul Guvern? Varianta numărul unu şi cea considerată naturală de PNL este reînnodarea legăturilor cu USR PLUS, formaţiune care dispune de 80 de voturi. Însă USR PLUS revine alături de PNL doar dacă Florin Cîţu pleacă din funcţie. Decizia nu este negociabilă, susţin surse de la vârful USR PLUS pentru „Adevărul”.

A doua variantă este ca Florin Cîţu să ceară sprijinul PSD, ceea ce ar însemna un Guvern minoritar cu susţinere parlamentară social-democrată. Zestrea PSD este de 157 de parlamentari, deci ar însemna o majoritatea solidă, însă Cîţu ar ajunge la mâna lui Ciolacu şi Grindeanu pentru fiecare lege şi ar trebui să ofere şi funcţii în eşaloanele doi şi trei.

A treia variantă este ruperea de aleşi din AUR, PSD şi USR PLUS, ceea ce este greu de crezut. Surse din conducerea PNL estimează că nu ar reuşi să aducă mai mult de „trădători” din cele trei partide, la cum arată situaţia în prezent.

Consecinţa neacordării votului de încredere de către Parlament este că Florin Cîţu nu mai poate fi propus premier imediat, ci doar dacă este respinsă o altă propunere, imediat după îndepărtarea sa. Însă, până la votul de încredere, Cîţu se mai confruntă cu problema moţiunii de cenzură.

Testul moţiunii de cenzură

PNL continuă să se opună cu toate armele posibile procedurilor privind moţiunea de cenzură. În ciuda faptului că au boicotat ultimele patru şedinţe de Birouri Permanente Reunite, Anca Dragu (şefa Senatului) şi Ludovic Orban (preşedintele Camerei Deputaţilor) au informat Guvernul pentru moţiune şi au convocat plenul reunit pentru a fi citită moţiunea de cenzură astăzi, de la ora 16.00. „Dacă moţiunea de cenzură este blocată prin chichiţe procedurale şi şmecherii, avem un atentat la democraţie”, a fost mesajul preşedintelui Camerei Deputaţilor pentru toţi cei care se opun moţiunii de cenzură. Florin Roman, vicepreşedinte al aceluiaşi for, l-a acuzat că ajută USR PLUS să-l demită pe şeful Guvernului.

Precedentul care deschide cutia Pandorei

Aleşii din echipa Cîţu au ignorat mesajele lui Orban şi pe cele ale USR PLUS. Aşa că au mers mai departe pentru blocarea moţiunii. Prin urmare, prim-ministrul a sesizat CCR  în ceea ce priveşte existenţa unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament, „născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului”.

În documentul plecat de la Guvern la CCR este cerută pronunţarea acestei instanţe privind legalitatea depunerii moţiunii şi a derulării tuturor procedurilor, pentru a nu exista suspiciuni asupra demersului care va duce la efecte juridice precum demiterea Guvernului. Prin argumentele aduse şi solicitarea pe care o face Guvernul, liberalii creează un precedent pentru contestarea, de acum înainte, a fiecărei moţiune de cenzură, fiind invocate aspecte precum veridicitatea semnăturilor sau modul de convocare a plenului reunit.

Sancţiuni pentru „trădători”

Conducerea PNL a luat mai multe hotărâri în Biroul Politic Naţional, adică forul extins al liderilor formaţiunii, pentru a se asigura că Ludovic Orban şi apropiaţii şefului liberalilor nu pun umărul la dărâmarea Guvernului Cîţu. „Niciun parlamentar PNL nu va face demersuri în Parlament sau în afara lui pentru dărâmarea propriului guvern sau a premierului desemnat de PNL, domnul Florin Cîţu. În caz contrar, se vor aplica sancţiunile statutare”, stipulează una din deciziile conducerii PNL. 

Orban le-a dat peste nas şi celor care l-au ameninţat voalat cu sancţionarea. „Eu nu sunt speriat. De-a lungul timpului, oamenii care au vrut să mă ameninţe n-au avut sorţi de izbândă. Dacă mă ameninţă, nu fac decât să mă determine să fiu şi mai hotărât şi mai serios. Probabil că sunt destui care se gândesc că le stă bine preşedinţi. I-am văzut pe Sighiartău, pe Bode, pe Raluca Turcan”, a mai afirmat Orban.