DEZBATERE Trebuie sau nu trebuie să se facă politică în campusurile universitare

Experţi în educaţie, reprezentanţi ai studenţilor, dar şi sociologi susţin depolitizarea instituţiilor de învăţământ, dar nu sunt de acord cu interzicerea activităţilor politice în campusurile universitare, aşa cum prevede un proiect de lege iniţiat de PSD, aflat în dezbatere publică.

Activităţile de natură politică ar putea fi interzise în campusurile care aparţin unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, potrivit unui proiect de lege iniţiat de 12 deputaţi PSD şi unul al Minorităţilor. „În unităţile, în instituţiile de învăţământ, în campusurile aparţinând unităţilor şi instituţiilor de învâţământ precum şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios”, se arată în unicul articol din proiectul de lege semnat de 12 deputaţi PSD.

Iniţiatorii mai arată că doresc ca acţiunile de campanie electorală şi de promovare a unor candidaţi sau a unor formaţiuni politice, întruniri sau mitinguri electorale, să nu aibă loc în campusurile electorale. „Dacă dispoziţia legală ar rămâne cea care este în acest moment în vigoare, cu siguranţă la următoarele scrutinuri electorale, mai exact chiar anul viitor, campusurile unităţilor sau instituţiilor de învăţământ (în special cele universitare) vor fi din nou populate cu evenimente şi acţiuni de tip promovare electorală, acţiuni care vor afecta procesul de pregătire al studenţilor şi îi vor depărta pe aceştia de la procesul de învăţământ”, se arată în expunerea de motive.

„Dezbaterea este sănătoasă pentru tineri“

„Adevărul“ i-a întrebat pe specialiştii din domeniu dacă studenţilor ar trebui să le fie interzis să desfăşoare activităţi politice chiar şi în campusurile universitare, având în vedere că au trecut de 18 ani, vârstă ce îi transformă, automat, în votanţi. „Sunt două chestiuni total distincte: a) politizarea in sine, în sensul în care, de pildă, cei care lucrează în învăţamânt sunt membri de partid şi răspund la comenzi politice; si b) dezbaterea politcă - o cu totul altă temă. Cred că dezbaterea deschisă, cu argumente, este sănătoasă şi necesară până în punctul în care oricare din părţi începe să facă prozelitism politic - fapt cu care nu sunt deloc de acord. Chestiunea de fond este cea vizând interzicerea mecansimelor care să permită exercitarea comenzii politice - mai subtil sau direct, pe faţă - în spaţiul educaţional“, este de părere Marian Staş, expert în Educaţie.

Vlad Nistor, fost decan al Facultăţii de Istorie, crede că tinerii trebuie implicaţi în viaţa politică, dar fără ca activitatea politică şi cea universitară să se suprapună în vreun fel. „În principiu, există şi o prevedere constituţională, care spune că în sistemul de învăţământ nu se face politică. Este foarte sănătos să fie aşa. Dezbateri politice, manifestări politice, întruniri politice, să nu aibă loc în universităţi şi în şcoli.  Activitatea politică să se oprească la gardul universităţii. Asta nu înseamnă că tinerii nu trebuie să aibă opţiuni politice. În viaţa politică trebuie implicaţi tinerii. Este dreptul lor! Tinerii pot să desfăşoare activităţi politice în afara şcolii, în cluburi, în tabere de vară, în organizaţii studenţeşti. În lumea largă, când un om politic important pregnant face o vizită într-o altă ţară, el are de foarte multe ori în program şi vizite în universităţi, unde se adresează studenţilor pe teme de interes global. Este permis, chiar sănătos pentru tineri“, a spus Nistor. 

„E important să dezbatem idei şi decizii“

Cristi Popescu, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), arată că legiuitorii ar trebui să înceapă, mai întâi, cu eliminarea politicului de la conducerea universităţilor, precizând că nu le poate interzice nimeni să dezbată politici publice.

„Noi am promovat întotdeauna că politicul trebuie să stea departe de universităţi, iar la acest moment propaganda politică în mediul universitar este interzisă prin lege şi prin Statutul Studentului. Nu dorim să vedem campusuri universitare împânzite de afişe electorale şi nu dorim ca studenţii să fie folosiţi pentru campanii politice, însă nu se poate interzice să se vorbească deloc despre decizii politice sau despre importanţa participării studenţilor la vot. E important ca studenţii să dezbată idei şi decizii, e important să înţeleagă de ce trebuie să îşi exprime opinia despre clasa politică prin vot, însă dacă vorbim de eliminarea politicului poate mai degrabă ar trebui luate măsuri pentru ca cei din conducerea universităţilor să nu mai poată face parte din partide politice. De foarte multe ori aceştia promovează priorităţile unui partid în universitate şi se folosesc de poziţia pe care o au pentru a influenţa voturile într-o direcţie sau alta, lucruri care denaturează rolul universităţilor şi le afectează credibilitatea şi independenţa“, a precizat Cristi Popescu.

„Mi se pare restrictive proiectul de lege“

Sociologul Mircea Kivu arată că iniţiativa legislativă îngrădeşte din drepturile cetăţeneşti ale studenţilor, atâta vreme cât este opţiunea studenţilor de a discuta despre politicile publice şi nu se manifestă ca urmare a unei ingernţe politice. „Mi se pare restrictivă. Mi se pare correct să fie separată activitatea politică de cea cea educaţională. Însă pot avea loc activităţi politice în locurile din instituţiile de invăţământ. Nu mi se pare că ar fi o problemă. Este o problemă dacă sunt legate de activitatea educaţională. De exemplu, dacă un pofesor recomandă la curs să se voteze cu un anumit candidat. Dacă după terminarea cursurilor, este invitat un politician să stea de vorbă cu elevii, nu mi se pare o problemă“, a spus sociologul Mircea Kivu.

Textul proiectului îi aparţine deputatului PSD Sorin-Avram Iacoban, însă a fost votat de alţi 11 social-democraţi PSD, după cum urmează: Gheorghe Ciobanu, Tudor Ciuhodaru, Victor Cristea, Adrian-Nicolae Diaconu, Toader Dima, Marian Enache, Florin Gheorghe, Laura Marin, Mircia Munteanu, Adrian Solomon, Sorin Constantin Stragea şi deputatul de la Minorităţi Gabriel Dragoş Zisopol, se află în dezbatere publică pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Liviu Dragnea, noul preşedinte al PSD, partidul cel mai puţin votat de publicul tânăr, a prezentat o schiţă a planului său de reformare al PSD, atragerea tinerilor fiind un obiectiv al noii conduceri PSD. „Vom gândi un nou proiect pentru societate, vom moderniza ideea de stânga. Pentru asta vom aduce intelectuali de stânga. Vom acorda o atenţie stimulării tinerilor pentru a se implica în viaţa de partid. Trebuie să pregătim o nouă generaţie de lideri tineri. Vom dezvolta dezbateri cu tineri şi pentru tineri“, a anunţat Dragnea.