Culisele scandalului flotei NATO în Marea Neagră. Cum au eşuat negocierile cu Bulgaria şi care e planul de rezervă

Ca măsură de a întâri Flancul Estic al NATO, România a propus Turciei şi Bulgariei formarea unei flote comune în ideea de a arăta că „Marea Neagră nu este doar a Rusiei“, au povestit pentru „Adevărul“ surse diplomatice. Însă influenţa Moscovei la Sofia şi problemele interne ale premierului bulgar Boiko Borisov aproape că au omorât din faşă proiectul. Cu Bulgaria ieşită din joc, România ar putea continua alianţa doar cu Turcia.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, la Sofia, cu scopul de a armoniza poziţia celor două state în contextul summitului NATO, programat la Varşovia în data de 9 iulie, unde România va susţine „un pachet de măsuri“ privind întărirea Flancului Estic. Concret, susţinem două mari decizii care ar duce la diminuarea pericolului ce vine continuu de la Răsărit: o prezenţă armată multinaţională chiar pe teritoriul ţării noastre şi crearea unei flote militare NATO în Marea Neagră, flotă care să strângă, mai întâi, navele României, Bulgariei şi Turciei, ţări riverane la Marea Neagră. Dacă primul obiectiv este foarte aproape de fi atins, cel de-al doilea se profilează a fi un eşec, tocmai din cauza influenţei Rusiei în regiune.

Primele semne că România şi Bulgaria nu au ajuns la un acord în privinţa flotei comune în Marea Neagră au apărut imediat după întâlnirea celor doi şefi de stat de la Sofia. Întrebat, concret, de „Adevărul“, dacă România şi Bulgaria vor avea o poziţie comună la summit care să susţină prezenţa unei flote comune în Marea Neagră, Rosen Plevneliev a ocolit răspunsul. „Noi vrem mai multă colaborare şi vrem mai multă securitate. De aceea, Bulgaria va sprijini aceste iniţiative, inclusiv ca NATO să ia aceste decizii în ceea ce priveşte Regiunea Mării Negre, care este de o importanţă tot mai mare“, a spus Plevneliev. Preşedintele bulgar a preferat  să vorbească despre contribuţia ţării sale la birgada terestră a NATO pe teritoriul României, un poroiect agreat deja de toţi miniştrii Apărării ale statelor membre NATO.

Borisov vrea să-şi salveze funcţia
După înâtlnirea cu Plevneliev, preşedintele Klaus Iohannis a fost primit de premierul Boiko Borisov. Potrivit unor surse oficiale, Borisov a lăsat de înţeles că Guvernul bulgar nu va susţine „o acţiune împotriva Rusiei“, deşi flota comună este gândită cu scop defensiv.  Poziţia lui Borisov vine pe fondul unor probleme politice interne. Coaliţia de guvernare este foarte aproape de a pierde majoritatea în Parlament, iar premierul Boiko Borisov se teme că partide pro-ruse pot trânti Guvernul. Populaţia Bulgariei este majoritar rusofilă şi, în plus, încă simte o antipatie istorică fata de Turcia, ceea ce face aproape imposibil ca politicienii bulgari sa accepte o flota comună cu România si Turcia împotriva Rusiei. „Negocierile cu Bulgaria pentru flota comună au decurs foarte greu, pentru că nu ştii niciodată care e adevărata lor agendă. La întâlnirile bilaterale, nici Plevneliev, nici Borisov n-au respins propunerea României, însă nici n-au acceptat-o. A fost o discuţie ascunsă în spatele nuanţelor diplomatice“, au spus, pentru „Adevărul“, surse oficiale.

Peste noapte, Bulgaria şi-a dat arama pe faţă. Joi, în timp ce Klaus Iohannis vizita monumentele de la Plevna şi Griviţa,  premierul bulgar Boiko Borisov declara, în timpul unui briefing comun cu preşedintele şi ministrul Apărării Nikolai Nencev, că „nu este acceptabil să realizăm această flotă în forma propusă de România - suntem împotriva ei“. Declaraţia lui Borisov a venit  exact in ziua în care Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris a decis ca NEK, compania naţională de electricitate din Bulgaria, să plătească unei companii din Rusia 550 milioane de euro ca despăgubire pentru centrala nucleara de la Belene, la care Sofia a renunţat.

„Un sistem naval care să ofere un exemplu“
Întrebat de jurnalişti cum comentează râzgândirea bruscă a Bulgariei, Klaus Iohannis s-a rezumat să explice că nu a fost vorba niciodată despre o flotă NATO în adevăratul sens al cuvântului. „ E o iniţiativă care se referă doar la exerciţiu şi training comun. Noi credem că această iniţiativă în final trebuie să se regăsească sub umbrela NATO, pentru că toate cele trei ţări (n.r.-România, Bulgaria şi Turcia) sunt membre NATO. A apărut o înţelegere greşită a conceptului de «flotă NATO». Conceptul de «flotă NATO» e o prostie. NATO nu creează şi nu doreşte să întreţină o flotă în Marea Neagră“, a spus şeful statului. Stricto sensu, Iohannis are dreptate.

Conventia de la Montreux (semnata in Elvetia, 1936), care stabilesşte regulile prin care Turcia controlează strâmtorile Dardanele şi Bosfor, limitează drastic accesul navelor militare ale statelor care nu au litoral la Marea Neagră. Convenţia stipulează ca navele de război ale statelor străine nu pot fi mai mari de 15.000 de tone şi nu pot staţiona mai mult de 21 de zile. Aşadar, conform regulilor internaţionale, NATO n-ar putea lăsa în Marea Neagră, pentru mai mult de trei săptămâni, flote redutabile ca cele ale SUA ori Marea Britanie.

Tocmai de aceea România , Turcia şi Bulgaria urmau să pună bazele unei flote comune, pentru că nu încălcau nicio regulă internaţională. Scopul era ca, ulterior, această mini-flotă comună să intre sub umbrela NATO. Asta ar fi însemnat ca restul statelor membre, prin rotaţie, să trimită nave care să staţioneze câte 21de zile în Marea Neagră, alături de flota comună a României, Turciei şi Bulgariei. „Planul nostru era să gândim un sistem naval care să ofere un exemplu. Un mijloc prin care  Rusia să înţeleagă că Marea Neagră nu este doar a ei“, au povestit, pentru „Adevărul“, surse oficiale.

Acum, când Bulgaria s-a decuplat de la planul iniţial, România va negocia doar un tandem cu Turcia. „Vom vedea care este poziţia finală a Bulgariei. Se poate continua şi în formatul cu Turcia, să vedem cum se conturează. Bulgaria, dacă va dori sa participe, poate participa“, au declarat surse oficiale, pentru News.ro. Surse de la Palatul Cotroceni suţin că urmează discuţii intense în următoarele zile, astfel încât până la summitul de la Varşovia Românai va şti exact ce formulă va susţine pentru întărirea Flancului Estic.