Culisele adoptării bugetului Capitalei: mult zgomot, puţine rezultate. Cine pierde şi cine câştigă
0
Bugetul Capitalei a fost adoptat după două săptămâni în care primarul general şi PNL au fost ţinuţi în şah de USR-PLUS, care a emis mai multe pretenţii, neîndeplinite însă. Până la urmă, toţi actorii coaliţiei au bătut palma, deşi relaţiile rămân tensionate.
Bugetul Bucureştiului a fost adoptat în ultima din cele 60 de zile în care fiecare administraţie locală e obligată de lege să-şi treacă bugetul, după mai multe rânduri de negocieri între Nicuşor Dan, PNL, PMP, USR-PLUS, ultima formaţiune fiind cea care până pe ultima sută de metri a încercat să obţină unele concesii din partea primarului.
La finalul a două săptămâni de negocieri, singurele modificări majore au fost tăierea mai multor investiţii, printre care 150 de milioane de lei de la Termoenergetica (pentru modernizare a 30 de kilometri de conducte), alte câteva zeci de milioane de lei care priveau reţeaua de apă şi canalizare din zona Ghidigeni, oprirea de achiziţii de autobuze electrice sau renunţarea la pistele de bicicletă (70 de milioane de lei). Rezultatul final anunţat: o economie de un miliard de lei. Dar acestea au fost doar calculele pe cifre, pentru că în spate au fost urmărite şi alte calcule, cele politice.
La discuţiile în format restrâns, USR-PLUS nici nu a mai pus pe masă subiectul dreptului de semnătură pentru Horia Tomescu, viceprimarul care i-a luat locul lui Vlad Voiculescu, chiar dacă alţi reprezentanţi ai acestei formaţiuni au declarat în intervenţiile publice faptul că reforma în sănătate la nivel local nu poate fi făcută dacă viceprimarul lor nu are toată puterea promisă, au precizat surse participante pentru ziarul „Adevărul”. Cu toate acestea, USR-PLUS se aşteaptă ca în următoarele luni să-l convingă pe primar să-i dea drept de semnătură lui Tomescu pentru domeniile sănătate şi cultură, mai ales dacă între Nicuşor Dan, USR-PLUS şi PNL ar fi încheiat un protocol de colaborare. Surse politice apropiate de Nicuşor Dan susţin că primarul nu are de gând să dea drept de semnătură niciunuia dintre cei doi viceprimari, adică nici lui Tomescu, nici lui Stelian Bujduveanu (viceprimarul din partea PNL).
Nicuşor Dan alege prudenţa politică
Un detaliu ignorat e faptul că şi în cazul în care primarul general ar ceda pretenţiilor USR-PLUS, edilul ar putea oricând să întoarcă decizia luată peste capul său de unul dintre cei doi viceprimari. Iar Nicuşor Dan rămâne în continuare decidentul numărul unu în toate domeniile unde are atribuţii. De altfel, edilul nu e atent doar la interesele USR-PLUS din domeniul sănătăţii, ci şi la acela al unor liberali în ceea ce priveşte infrastructura Bucureştiului, în special zona imobiliarelor. Pe scurt, primarul general preferă să fie prudent cu partenerii din ambele formaţiuni.
O victorie a USR-PLUS, aşa cum a fost ea prezentată în interiorul partidului condus de Dacian Cioloş şi Dan Barna, a fost faptul că viceprimarul Tomescu şi consilierii formaţiunii vor avea principalul cuvânt de spus în ceea ce priveşte numirea a 10 sau 11 manageri din cele 19 spitale bucureştene aflate în subordinea ASSMB, precum şi a membrilor din consiliile de administraţie. Însă nici aici nu e clar orizontul de timp al numirilor. Pe de altă parte, surse din Primăria Capitalei au precizat pentru „Adevărul” că Nicuşor Dan nu a bătut palma cu USR-PLUS pe nicio împărţire concretă în ceea ce priveşte spitalele, iar discuţiile pe această temă vor urma în săptămânile viitoare.
Ce spun specialiştii
„Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulţi specialişti pentru a trage concluziile unui buget adoptat pe ultima sută de metri, în care nu s-a vorbit aproape deloc de investiţii şi obiective concrete, ci doar de venituri supraestimate şi cine poate lua decizii în administraţie. „În toate negocierile pe un buget, toată lumea câştigă ceva, dar în acelaşi timp pierde altceva, pentru că trebuie să renunţe la o parte din pretenţii. Nicuşor Dan va trebui să-şi mai restrângă şi mai mult din aria proiectelor şi a investiţiilor. Însă nici de această dată USR-PLUS nu a înţeles un lucru. Ei nu sunt în opoziţie, ca să continue să ţipe, ci într-o colaborare cu primarul şi liberalii. Vor trebui să înceteze cu scandalul. Şi să realizeze că forţa lor e limitată. În politică, arta negocierii are loc pentru a ajunge la un compromis. Lumea vrea şi nişte fapte, nu doar dat din gură şi promisiuni”, a declarat sociologul Alfred Bulai.
La rândul său, analistul politic Radu Delicote a subliniat faptul că la cum s-au încheiat socotelile pe buget, nu avem niciun câştigător concret: „Indiferent care au fost motivele pentru care adoptarea bugetului Capitalei a durat atât de mult, la finalul zilei este un joc cu suma zero. Din punctul meu de vedere cel puţin pe termen scurt, nici una dintre părţile implicate nu a avut de câştigat. Sigur, putem discuta despre niveluri de percepţie, despre poziţionări fericite sau mai puţin fericite, dar, cel puţin la nivelul coaliţiei de guvernare locală, luna de miere s-a terminat. Există două scenarii: fie, de aici încolo, vom asista la o sincronizare fericită între partidele aliate în consiliul general şi Primar, fie vom intra într-o logică a scandalului, şicanărilor şi a proiectelor care înaintează cu frâna de mână trasă. Cine câştigă, totuşi? Greu de spus, poate doar opoziţia locală care primeşte combustibil de atac.”.
Referitor la modul cum a fost percepută întreaga situaţie de către cetăţeanul de rând, neimplicat politic, analistul politic Radu Delicote a concluzionat: „Politica în general este bazată pe percepţie. Desigur, orice mişcare de acest gen va lăsa nişte urme. Nu cred că putem discuta despre câştigători versus pierzători, despre aliaţii binelui versus aliaţii răului, despre ai noştri versus ceilalţi. Locuitorii din Bucureşti cred că îşi doresc un singur lucru: un oraş funcţional, prietenos şi în care să îţi doreşti să trăieşti. Asemenea conflicte nu sunt în această paradigmă.”.
Se încarcă comentariile...
