Creșterea salariilor la stat, la mâna CCR. Cum a ajuns Guvernul să atace o lege adoptată de Coaliție
0CCR a amânat pentru a treia oară pronunțarea pe o lege care crește salariile unor bugetari, plus numărul de posturi la stat. Încă două inițiative, pe teme similare, vor ajunge pe masa Curții zilele următoare.
Guvernul stă ca pe ghimpi până când judecătorii de la Curtea Constituțională vor tranșa un întreg pachet de legi care prevăd mai ales măriri de salarii ale bugetarilor, dar și creșterea schemei de stat privind personalul clerical. Miercuri, CCR a avut, printre temele de analiză, o lege adoptată de Parlamentul controlat de PSD, PNL și UDMR în martie, dar contestată de Guvernul Ciucă, la început de aprilie. Paradoxal este că inițiativa legislativă îl avea cap de listă pe Marius Budăi, ministru al Muncii, pentru ca apoi un guvern din care face parte să fie nemulțumit de rezultat și să atace la CCR, pe motiv că nu există un impact financiar al legii.
Grija pentru administrația locală
Legea, amânată pentru a treia oară deja de CCR, prevedea creșterea salariilor oamenilor din administrația locală care lucrează cu fonduri europene, până la limita lefurilor viceprimarilor sau vicepreședinților de CJ. Limita însemna salariul de bază plus acel spor de maximum 25% la care au dreptul și viceprimarii și vicepreședinții care lucrează pe proiecte europene.
Cealaltă componentă din lege este legată de creșterea numărului celor din personalul clerical, pentru că „organigrama” cu posturile este stabilită prin Legea salarizării unitare. Prin forma adoptată de Parlament, numărul ar crește cu peste 1.700 de posturi. 225 din aceste posturi sunt funcții din zona de sus a ierarhiei bisericești, adică de la vicari, secretari patriarhali, secretari de Cancelarie patriarhală până la stareți. De asemenea, în ceea ce privește funcțiile clericale mai mici, inclusiv de preot/rabin/pastor, numărul lor e suplimentat cu 1.568. Prin urmare, numărul total e de aproximativ 1.800 în sistemul public.
Acesta e primul proiect în care Guvernul Ciucă intră în coliziune cu Parlamentul controlat de aceleași partide, următorul termen dat de CCR pentru analiză fiind 5 octombrie. Iar pe masa judecătorilor CCR sunt și alte două proiecte de lege, adoptate la finalul lunii mai, dar contestate de Opoziție. Și cele două proiecte de lege au fost până acum o dată amânate, în luna iulie, iar miercurea viitoare sunt pe agenda Curții Constituțioanle.
Alte bombe cu explozie întârziată
Cele două proiecte prevăd, printre altele, introducerea de noi sporuri, cum ar fi de 15%, pentru complexitatea muncii, persoanelor care lucrează la Ministerul Transporturilor și la Ministerul Culturii. De asemenea, un spor de până la 50% pentru personalul care desfăşoară activităţi în cadrul autorităţilor publice cu rol în gestionarea şi/sau implementarea fondurilor europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Totodată, ar avea loc actualizarea veniturilor salariale, raportat la salariul minim brut în plată în 2021, în ceea ce priveşte aleşii locali. Adică vor mai fi creşteri de lefuri pentru primari, viceprimari, preşedinţi de Consiliu Judeţean şi vicepreşedinţi de Consiliu Judeţean, cu aproximativ 10%, deoarece raportarea va fi la 2.300 de lei, nu la 2.080 de lei. Așadar, cel mai mare salariu de primar din România, al lui Nicușor Dan, va crește de la un brut de 20.800 la 23.000 de lei.
Se încarcă comentariile...
