Comoara de la Registrul Comerţului, între pile şi privatizare

Mihail Vlasov vrea să preia Registrul Comerţului Foto: Mediafax

Şase parlamentari propun trecerea Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la  Camera de Comerţ şi Industrie. În acest fel, o instituţie care deţine bani şi informaţii despre firmele din România ar trece de la stat la o asociaţie privată condusă de Mihail Vlasov.

Un grup de parlamentari din mai multe formaţiuni au depus la Senat un proiect de lege prin care Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC) ar trece de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ şi Industrie (CCIR).

Miza bătăliei: Registrul Comerţului are încasări anuale de 130 de milioane de lei, un patrimoniu de 60 de
milioane de lei şi baza de date a tuturor firmelor din România.

Registrul Comerţului este condus, în prezent, de Silvia Mihalcea(foto), o protejată a secretarului general al PSD, Liviu Dragnea. CCIR este o asociaţie cu caracter privat, condusă de Mihail Vlasov, apropiat de cercurile PNL, care încearcă de ani de zile să preia Registrul Comerţului, una dintre cele mai profitabile instituţii de stat.

Ultima dată s-a lovit de Curtea Constituţională, ai cărei judecători au considerat că este vorba de un serviciu public care nu poate fi trecut în sistemul privat. 

CE PUTERI AR AVEA VLASOV

Semnatarii proiectului sunt Alina Gorghiu (PNL), Florin Iordache (PSD) ,  Klárik László-Attila (UDMR), Markó Attila-Gabor (UDMR),  Mircea Grosaru (Minorităţi) şi Aurel Vainer (Minorităţi). Potrivit proiectului, ONRC este persoană juridică de utilitate publică funcţionând pe lângă CCIR, finanţată din venituri proprii realizate din derularea activităţii specifice.

Dacă propunerea legislativă va trece de Senat, Mihail Vlasov va numi atât directorul general al ONRC, cât şi pe cei doi adjuncţi ai săi. După această etapă, directorul general numeşte directorii serviciilor teritoriale. Tarifele practicate de ONRC pentru furnizarea de informaţii se stabilesc de către  Colegiul de Conducere al CCIR.

Conducerea CCIR va avea un cuvânt greu de spus în privinţa împărţirii acestor bani. Un procent de 90% din veniturile realizate din derularea activităţilor efectuate de oficiile Registrului Comerţului se virează în bugetul ONRC şi se redistribuie în baza criteriilor stabilite de conducerea CCIR. Semnatarii proiectului susţin că schimbarea este necesară pe motiv că sistemul actual ar fi unul „rigid“.

„Sistemul Registrului Comerţului aflat în subordinea Ministerului Justiţiei se dovedeşte a fi unul rigid, lipsit de capacitatea de adaptare rapidă a sistemului informatic care să permită procesarea datelor“, se menţionează în expunerea de motive. Lipsirea Camerelor de Comerţ de Registrul Comerţului face ca toate aceste instituţii să nu poată accesa fonduri europene, în beneficiul comercianţilor.

RĂZBOI CU REPETIŢIE
Registrul Comerţului a fost trecut, în 2002, de către guvernul Adrian Năstase din subordinea Camerelor de Comerţ în subordinea Ministerului Justiţiei. La vremea respectivă, PNL şi PD au taxat mişcarea drept o „naţionalizare“.

În 2006, liberalul Ovidiu Silaghi a propus o lege în acest sens, dar fostul ministru al justiţiei Monica Macovei a refuzat să o semneze, afirmând că nu este constituţională. În 2008, Constantin Niţă (PSD), ministrul IMM-urilor în Guvenul Boc, a propus un proiect similar.  Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a opus, invocând tot argument de constituţionalitate. 

În 2009, subiectul a fost reluat de ginerele lui Mihail Vlasov, senatorul PNL Cristian David şi de liderul PC, Dan Voiculescu, care au obţinut votul Camerei Deputaţilor. Proiectul a fost declarat neconstituţional de către judecătorii Curţii Constituţionale.

Argumentele CCR

Curtea Constituţională spune în motivarea hotărârii prin care a respins legea votată de Parlament în 2009 că Registrul Comerţului desfăşoară un serviciu public care nu poate fi trecut în sistemul privat. Un asemenea pas ar echivala cu „abrogarea implicită a dispoziţiilor care reglementează actualul statut al acestuia. „Potrivit CCR, în 33 de state din Europa, Registrul Comerţului se află în subordinea unui minister. „Astfel, în 33 de state, Registrul Comerţului este organizat în subordinea unui minister şi numai în două state este ţinut de Camerele de Comerţ“, spune CCR.