Cei mai buni şi cei mai slabi eurodeputaţi români

O analiză a Institutului European QVORUM arată cum au muncit europarlamentarii. Conform studiului QVORUM, şase europarlamentari români au avut o activitate deosebită, şase bună, 12 medie, iar patru slabă.

Potrivit studiului realizat de Institutul European pentru Democraţi Participativă - QVORUM, cei şase europarlamentari cu activitate „deosebită” provin câte doi de la PDL, PSD şi PNL.

În topul fruntaşilor se plasează Marian Jean Marinescu şi Nicolae Vlad Popa (PDL), Adrian Severin şi Adriana Silvia Ţicău (PSD), Adina Vălean şi Daniel Dăianu (PNL).

În coada clasamentului se situează cei patru eurodeputaţi, catalogaţi în raport ca având o activitate „slabă”: Sebastian Bodu (PDL), Flaviu Călin Rus (PDL), independentul Laszlo Tokes şi Csaba Sogor (UDMR).

Theodor Stolojan, activitate „medie“

Plutonul de mijloc este compus din cei şase europarlamentari cu activitate “bună”, potrivit studiului QVORUM, printre aceştia regăsindu-se Renate Weber (PNL), Daciana Sârbu( PSD) şi Victor Boştinaru (PSD). Cei mai numeroşi europarlamentari menţionaţi în raport sunt însă cei cu activitate “medie”.

Printre aceştia 12 apar nume ca Theodor Stolojan şi Rareş Niculescu de la PDL şi Ioan Mircea Paşcu, Rovana Plumb şi Corina Creţu de la PSD.

Din raportul realizat de Institutul European pentru Democraţie Participativă –QVORUM reiese că mai mult de jumătate din reprezentanţii României în Legislativul european au avut o activitate medie sau bună, spre deosebire de situaţia din Parlamentul naţional unde lucrurile stau „semnificativ mai prost”.

O altă concluzie arată că delegaţia PDL în legislativul european, deşi cea mai numeroasă, este „uşor deficitară” în ceea ce priveşte comunicarea, ceea ce face mai dificilă identificarea informaţiilor legate de activitatea membrilor săi. 

Europarlamentarii cu activitate „slabă“

Dar, se scrie în raport, „nu se poate spune că, per ansamblu, europarlamentarii unui partid au fost mai eficienţi decât europarlamentarii altui partid”.

Doru Franţescu, directorul Institutului European pentru Democraţie Participativă – QVORUM, a avertizat că „există numeroase situaţii în care, profitând de lipsa de informare a publicului din ţară, anumiţi europarlamentari exagerează semnificativ importanţa acţiunilor lor în PE”.

El a dat ca exemplu cazul unor eurodeputaţi care „au amplificat „ importanţa luărilor de cuvânt în plenul legislativului european. După cum a explicat directorul Institutului, aceste luări de cuvânt reprezintă un „instrument viabil” numai în măsura în care sunt însoţite şi de acţiuni concrete.

Cercetare pe baza prezenţei în plen

Studiul QVORUM a fost realizat pe baza analizei individuale a activităţii fiecărui europarlamentar în perioada 1 ianuarie 2008 – 8 februarie 2009. În cercetare nu au fost incluşi eurodeputaţii care au demisionat înainte de finalul mandatului sau cei ajunşi recent în PE.

Pentru evaluarea activităţii eurodeputaţilor, autorii raportului au ţinut seama de prezenţa în plen şi la comisii, de numărul şi importanţa rapoartelor întocmite, de numărul amendamentelor depuse dar şi de intervenţiile în plenul PE.

Institutul European pentru Democraţie Participativă – QVORUM se descrie pe site-ul propriu ca un ONG care îşi propune să stimuleze participarea cetăţenilor la procesul de formare a politicilor.

Acelaşi site precizează că echipa QVORUM este alcătuită din analişti proveniţi din societatea civilă, mediul academic şi politic şi din mass-media.