Ce restanţe otrăvite au lăsat parlamentarii pentru 2016. Leafa lui Klaus Iohannis, la mâna deputaţilor

Triplarea lefurilor pentru demnitari, interzicerea fumatului în spaţii publice, darea în plată şi pensiile speciale pentru aleşii locali sunt cele mai importante legi care au rămas în aer în 2015 şi care vor trebui soluţionate definitiv în următoarea sesiune legislativă

Anul 2015 a lăsat moştenire o serie de legi care au născut mari controverse în spaţiul public. Unele proiecte au fost pasate dinspre Executiv spre Parlament, altele aşteaptă verdictul Curţii Constituţionale.

Ordonanţa de Guvern care a triplat salariile a 48 de demnitari - printre care preşedinte, premier, miniştri, şefii celor două Camere, şefii serviciilor secrete - va fi cartoful fierbinte pe care Parlamentul, vrând-nevrând, va trebui să-l răcească în următoarea sesiune legislativă. Conform procedurii, orice ordonanţă a Guvernului (fie ea simplă sau de urgenţă) îşi produce imediat efectele, apoi este trimisă în Parlament, pentru a fi aprobată, modificată sau respinsă printr-o lege.

Lefurile celor 48 de demnitari au fost triplate în vara lui 2015 prin ordonanţă semnată de Gabriel Oprea, premier interimar la acea vreme. Apoi, ordonanţa a fost trimisă la Parlament pentru adoptare. Numai că Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, n-a fost de acord cu majorarea salarială şi a respins ordonanţa Guvernului. Decizia finală o va lua Camera Deputaţilor. Dacă şi deputaţii vor respinge ordonanţa, salariile celor 48 de demnitari vor reveni la cuantumul iniţial. Pentru comicul de situaţie, să presupunem în continuare că Parlamentul va adopta o lege de respingere a ordonanţei lui Oprea. Legea, la fel ca oricare alta, ar ajunge la Cotroceni pentru promulgare. Astfel, Klaus Iohannis ar fi pus într-o situaţie inedită: aceea de a semna un act prin care să-i fie tăiat salariul. Totuşi, scenariul este puţin probabil.

Faptul că Senatul a respins majorarea lefurilor celor 48 nu a fost decât o ambiţie a lui Liviu Dragnea. Votul a venit în luna noiembrie, imediat după tragedia de la Colectiv, iar liderul PSD, partid aflat atunci la Putere, a găsit un bun prilej să arate că e de partea celor mulţi şi cu venituri mici. Între timp, parlamentarii au primit chiar şi un „stimulent“ din partea lui Klaus Iohannis: şeful statului a promulgat legea pensiilor speciale pentru parlamentari, fără să o conteste la CCR, deşi ar fi avut motive de neconstituţionalitate. Aşa că e greu de crezut că Parlamentul îi va da o palmă financiară preşedintelui şi celorlalţi demnitari. Totuşi, singura piedică ar fi teama de electorat. Cum anul 2016 are programate două rânduri de alegeri - locale şi parlamentare - partidele ar putea fugi de răspundere. Metoda e deja consacrată: deputaţii uită ordonanţa în sertare şi nu o mai dezbat luni, ba chiar ani de zile.

Fumatul, interzis până de Paşte
Legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, adoptată de Parlament în luna decembrie, a fost contestată la CCR de mai mulţi senatori, iar magistraţii CCR urmează să dea verdictul la sfârşitul acestei luni. Dacă sesizarea va fi respinsă, legea va ajunge pe masa preşedintelui pentru promulgare. Dacă va fi declarată neconstituţională, Parlamentul va trebui să pună textul legii în acord cu decizia Curţii, ceea ce înseamnă că se vor mai pierde încă două săptămâni cu paşii procedurali. Peste toate aceste amânări posibile, mai intervine şi textul proiectului, care spune clar că legea va intra în vigoare abia după 45 de zile de la promulgare. O dată optimală ar însemna cam mijlocul lunii aprilie, cu puţin înainte de Paşte, sărbătoare ce pică în acest an pe 1 Mai.

Legea pensiilor speciale pentru aleşii locali este un alt proiect aflat pe masa judecătorilor CCR, după o sesizare a Guvernului, care a reclamat faptul că primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii Judeţene şi adjuncţii lor ar fi mai presus de Constituţie dacă ar primi şi pensie specială pe lângă pensia normală pe care o primesc toţi salariaţii care contribuie la sistemul de asigurări sociale. În plus, premierul Dacian Cioloş a arătat că nu sunt bani în bugetul de stat pentru pomeni electorale, aşa că legea are şanse mari să fie respinsă de CCR.

O turmă de miei cu doar trei căţei
Parlamentul va trebui să modifice şi Legea vânătorii, care prevede că o turmă de oi poate fi însoţită de doar trei câini ciobăneşti în zonele de munte şi de unul singur la câmpie. Regulile aberante au fost suspendate, temporar, de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, după ce oierii au luat cu asalt Parlamentul şi au fost la un pas de a-i linşa pe aleşi.

Darea în plată, încă o încercare

Legea dării în plată permite românilor cu credite imobiliare să predea băncilor locuinţele cu care au garantat împrumutul fără a mai rămâne datori şi alte sume de bani. În acest moment, dacă valoarea locuinţei a scăzut sub valoarea sumei împrumutate, banca cere şi diferenţa de bani, plus penalităţi. Proiectul a fost votat în Parlament, dar preşedintele Klaus Iohannis nu a promulgat legea, ci a cerut reexaminarea acesteia de către aleşi, după ce a fost puternic contestată de către bancheri. Parlamentul poate să o adopte în aceeaşi formă, caz în care preşedintele are două soluţii: atacarea legii la Curtea Constituţională sau promulgarea acesteia. Legea dării în plată a fost iniţiată de către deputatul PNL Daniel Zamfir, care a argumentat că băncile sunt cele care au evaluat locuinţele şi ar trebui să îşi asume devalorizarea în egală măsură cu cei care au luat creditele. 

898 de proiecte legislative au fost înregistrate în 2015 la Parlament. Peste jumătate dintre ele se află încă în lucru în comisiile parlamentare, deşi au termenul de adoptare a rapoartelor depăşit.