Ce poate face România în cazul unei invazii ruse în Republica Moldova | ANALIZĂ

Statul român ar putea ajuta Republica Moldova în primul rând economic și politic în cazul unei agresiuni ruse asupra Chișinăului, opțiunea militară fiind însă limitată, arată specialiștii consultați de „Adevărul“.

Posibilitățile României de a ajuta în cazul unei invazii sunt limitate FOTO Arhivă

Fără a exista vreun semnal că rușii au de gând să se apropie de Republica Moldova, dat fiind că în Ucraina are loc mai mult un război de poziții, șeful Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Mustață, a venit cu afirmații îngrijorătoare privind o posibilă invazie a teritoriului moldovean.

„Întrebarea nu este dacă Federația Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe”, a afirmat Mustață, la TVR Moldova, luni. Apoi, SIS a venit cu o primă nuanțare, că e doar un scenariu privind invazia terestră, dar în funcție de evoluția războiului din Ucraina. Tot la TVR Moldova, Mustață a mai intervenit pentru a spune că ofensiva va exista, dar în Ucraina.

Klaus Iohannis, întrebat de declarația șefului SIS, a precizat că România nu are astfel de informații. În schimb, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a subliniat că „vedem Rusia în defensivă”, nu în ofensivă, și nu vede un pericol, în acest moment, în Republica Moldova.

Ce spun specialiștii

„Adevărul” a contactat mai mulți specialiști pentru o analiză privind posibilitatea punerii în practică a celor declarate de șeful SIS de la Chișinău. Fostul ministru Adrian Cioroianu a declarat pentru „Adevărul” că posibilitatea unei astfel de acțiuni a Rusiei „ar fi foarte probabilă”, însă e un mare dar la mijloc: „În eventualitatea în care i-ar izgoni pe ucraineni din sudul Ucrainei, din zona orașului Odessa, până la granița cu Moldova”. Doar în această situație, „probabil că rușii ar încerca să facă joncțiunea cu Transnistria, dar altfel este cam greu”, a explicat fostul ministru. „Cred că dacă ar ataca Republica Moldova și-ar strica relațiile inclusiv cu China sau cu alte țări”, a mai spus Adrian Cioroianu.

Întrebat ce ar putea face România, fostul ministru a punctat că „aceasta este o întrebare dureroasă pentru noi”, dat fiind faptul că „avem tendința de a ajuta sub orice formă Republica Moldova”, însă apartenența la NATO aduce anumite „constrângeri”, aluzie la faptul că ar fi o problemă să oferim sprijin militar, fără o decizie stabilită la nivel de Alianță. De altfel, și în cazul Ucrainei, România a trimis ajutoare umanitare și armament non-letal.

Războiul hibrid, o problemă adevărată

Răzvan Munteanu, specialist în relații internaționale, s-a arătat neîncrezător într-un astfel de scenariu, argumentând că „e greu ca Republica Moldova să fie atacată militar din exterior”, având în vedere situația militară din Ucraina, întrucât „trupele ruse nu au reușit să avanseze spre Odesa”.

„Pericolul principal care rămâne aplicabil în cazul Republicii Moldova este posibilitatea unui război hibrid, dus de pro-ruși” - Răzvan Munteanu, specialist în relații internaționale

Specialistul a punctat însă că pericolul principal care rămâne aplicabil în cazul Republicii Moldova este posibilitatea unui război hibrid, dus de pro-ruși, „cu încercări de destabilizare a guvernării pro-europene de la Chișinău”, arătând că „așa cum nu a acceptat Rusia apropierea Ucrainei de Bruxelles, așa nu va accepta nici politica de acum a Chișinăului”.

Lobby și ajutor țintit

În privința posibilităților pe care le are România într-un astfel de scenariu, ca vecin al Republicii Moldova, dar și ca stat NATO, Răzvan Munteanu a precizat: „Lucrurile sunt evidente: să sprijinim parcursul european. Să ofere asistență tehnică și să sprijine și prin lobby posibilitatea ca Republica Moldova să acceadă la fonduri de bani la nivel internațional și să asigure independența  energetică a Republicii Moldova”.

Analistul militar Ion Petrescu a precizat, pentru „Adevărul”, că, potrivit „fotografiilor realizate din satelit și monitorizate în fiecare dimineață la Mons, în Belgia, unde este Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, nu există acum în Ucraina, pe Frontul de Est, o regrupare a trupelor ruse, care să vizeze inițial înaintarea spre Odesa, ulterior spre Transnistria”.

„Dar, chiar dacă nu există un pericol iminent, atât timp cât se menține războiul dus de trupele agresoare ruse contra forțelor de apărare ucrainene, un plus de vigilență este necesar și la Chișinău, deoarece președintele rus Vladimir Putin dorește practic extinderea teritoriului Federației Ruse până la fostele granițe ale URSS, ceea ce înseamnă și includerea, manu militari, a actualei statalități dintre Prut și Nistru”, a mai punctat analistul militar.

Primul pas pentru sprijinul R. Moldova, al Chișinăului 

Referitor la ce se întâmplă în cazul unui atac, colonelul (r) Ion Petrescu a subliniat: „Dacă ipoteza atacării Republicii Moldova va deveni o realitate amenințătoare, primul pas trebuie făcut la Chișinău, prin renunțarea de către parlamentul de acolo la neutralitatea actuală a acestei foste republici sovietice socialiste. Apoi, România și Statele Unite ale Americii vor pleda cauza Republicii Moldova în Consiliul Nord-Atlantic, care va decide un ajutor substanțial imediat. La propunerea președintelui Republicii Moldova pot fi reiterate exerciții militare trilaterale, cu participarea militarilor autohtoni alături de cei americani și cei români, lângă Chișinău, ceea ce ar putea genera un factor de disuasiune puternică, pentru terți tentați de aventuri militariste, fără finalul scontat de Kremlin. Dar – nota bene – decizia aparține Chișinăului”, a precizat Petrescu.

Potrivit unor surse politice parlamentare, ar putea fi o problemă dacă rușii revin în ofensivă, întrucât vor dori să pună în aplicare un astfel de scenariu. De asemenea, în contextul în care R. Moldova nu este stat membru NATO, posibilitățile de intervenție ar fi complicate, fiind o problemă de pus în cadrul unei ședințe CSAT dacă România ar putea face ceva.