CCR a decis: 26 de articole cu probleme în Constituţia lui Crin
0
Printre articolele care ridică probleme de constituţionalitate se numără prevederea privind desemnarea premierului de către preşedinte şi cea privind traseismul politic
Potrivit minutei redactate în urma analizei textului de lege, judecătorii CCR consideră neconstituţională acea prevedere din articolul 64, alineatul 4, referitoare la obligaţia persoanelor de drept public, persoanelor juridice private şi persoanelor fizice de a se prezenta direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare.
Desemnarea prim-ministrului
De asemenea, judecătorii CCR au decis că sunt neconstituţionale modificările aduse articolului 103 care se referă la modalitatea de desemnare de către preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru.
În proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei s-a propus ca alineatul (1) al articolului 103 să se modifice astfel: „Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică participante la alegeri care au obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică participante la alegeri, care au obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor“.
În Constituţia actual se stipulează că „preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament“.
Traseismul politic
Unul dintre articolele cu probleme de neconstituţionalitate este cel referitor la traseismul politic. O prevedere introdusă în proiectul de revizuire preciza că „mandatul unui deputat sau senator încetează în momentul demisiei din partid sub sigla căruia a fost ales“. Cu toate acestea, în proiect a fost menţinut alineatul 2 din articolul 69 care stipulează că „Orice mandat imperativ este nul“. Prin urmare, prevederea privind traseismul politic a picat la analiza CCR. „Acest lucru nu este posibil atâta vreme cât a fost lăsat în Constituţie un articol care menţionează natura reprezentativă a mandatului şi natura mandatului reprezentativ. Mandatul imperativ ar însemna să se elimine din Constituţie prevederea potrivit căreia mandatul are caracter reprezentativ şi ar însemna că în momentul în care cetăţenii doresc să poată organiza un referendum pentru demiterea parlamentarului în cauza sau că parlamentarul în cauză ar demisiona dacă ar trece de la un partid la altul. Aceste lucruri sunt imposibile în condiţiile menţinerii caracterului reprezentativ al mandatului“, a comentat pentru „Adevărul“ profesorul în drept constituţional Ioan Stanomir.
De asemenea, CCR consideră neconstituţională completarea adusă articolului 70, alineatul 2, litera e, referitoare la încetarea calităţii de deputat sau de senator la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid.
Probele ilegale, neconstituţionale
De asemenea, printre prevederilor cu probleme de neconstituţionalitate se regăseşte şi cea privind posibilitatea folosirii probelor ilegale atunci când sunt invocate în favoarea acuzatului. Aceast articol favorizează acuzatul. Spre exemplu: dacă acuzatul obţine de la un martor, făcând presiuni, o declaraţie care să-l favorizeze în instanţă, declaraţia poate fi luată în considerare de instanţă. În condiţiile în care procurorul face presiuni pentru a obţine o declaraţie de la martor în defavoarea acuzatului, proba nu este luată în considerare de instanţă. Principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare este astfel compromis în favoarea infractorului.
Motivarea, peste două săptămâni
În cel mult două săptămâni, CCR va publica motivarea deciziei privind proiectul de modificare a Legii fundamentale, a anunţat preşedintele CCR, Augustin Zegrean, ieri, la finalul a trei zile care au încununat 25 de ore de dezbateri a proiectului.
Documentul, rezultatul în urma analizării proiectului de peste 400 de pagini întocmit de parlamentarii din Comisia de revizuire, va avea peste 100 de pagini.
Zegrean s-a arătat încrezător că parlamentarii din Comisia lui Crin Antonescu vor ţine cont de observaţii, subliniind totodată că, atunci când legea se va reîntoarce la Curte, verificările se vor axa pe recomandările obligatorii ale judecătorilor, în sensul dacă acestea au fost respectate sau nu. „În rest, este alegerea lor să ţină seama sau nu de recomandările făcute“, a apreciat Zegrean. Preşedintele Curţii atrage atenţia însă că riscul este foarte mare în condiţiile în care restul recomandărilor vor fi ignorate. „Dacă nu se va ţine seama de aceste recomandări, se riscă să iasă o Constituţie cu texte defecte, cu texte necorelate între ele, cu texte la care, într-un articol se spune că preşedintele face ceva, iar în alt articol că face premierul lucrul ăla“, este de părere Augustin Zegrean.
Parcursul proiectului
În perioada 21-22 martie, Comisia de la Veneţia se va pronunţa asupra raportului privind proiectul de revizuire a Constituţiei. Forma finală a proiectului, însoţită de recomandări, va fi trimisă Parlamentului român.
Un ultim filtru asupra revizuirii Constituţiei îl va avea Curtea Constituţională care, după adoptarea modificărilor propuse la legea fundamentală, va verifica îndeplinirea condiţiilor de revizuire, în termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei.
Abia după finalizarea întregii proceduri proiectul de revizuire a Constituţiei este supus referendumului de aprobare.