Barometrul vizibilităţii miniştrilor. Premierul Ciucă, ministrul Sănătăţii şi cel al Energiei se menţin în top. Cine se plasează la coada clasamentului
0
Nicolae Ciucă ocupă primul loc ca vizibilitate în luna martie, urmat la mare distanţă de ministrul Sănătăţii. Discuţiile pe tema preţurilor la carburanţi şi cele referitoare la o eventuală criză alimentară i-au făcut mult mai vizibili pe miniştrii Energiei şi Agriculturii, în timp ce ministrul Cercetării se bucură de o popularitate scăzută, fiind pe ultimul loc în clasament, potrivit unei analize realizată de News.ro şi Klarmedia.
Conform Barometrului vizibilităţii miniştrilor, o analiză realizată de News.ro şi de Agenţia de monitorizare Klarmedia, pe baza monitorizării presei scrise şi online, discuţiile referitoare la situaţia din Ucraina, la creşterea preţurilor la carburanţi dar şi măsurile pregătite de Guvern pentru sprijinirea populaţiei în contextul creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale îl menţin pe prim-ministrul Nicolae Ciucă în topul vizibilităţii miniştrilor, cu 19.359 de menţiuni. De altfel, Ciucă ocupă această poziţie încă de la începutul anului.
După premier, cel mai vizibil ministru al Cabinetului Ciucă este Alexandru Rafila (Sănătate). Deşi are mai puţine menţiuni în presă faţă de luna precedentă, Rafila se menţine pe locul al doilea, cea mai mare vizibilitate fiind înregistrată în contextul relaxării restricţiilor, a ridicării stării de alertă, dar şi în contextul discuţiilor despre utilizarea pastilelor cu iod.
Mult mai puţin menţiuni decât în februarie (aproximativ 5.800) înrgistrează ministrul Energiei, Virgil Popescu, dar care se menţine în continuare pe locul al treilea. Vârful de vizibilitate a fost înregistrat odată cu declaraţiile referitoare la creşterea preţurilor pentru carburanţi.
Pe lângă demnitarii care îşi păstrează locurile în clasament, miniştrii Apărării, Transporturilor şi Agriculturii încep să fie mai vizibili.
Pe locul al patrulea se află ministrul Apărării, Vasile Dîncu, care urcă două poziţii faţă de luna anterioară. Cele mai multe menţiuni au fost înregistrate în contextul accidentelor în care au fost implicate o aeronavă MiG 21 LanceR şi un elicopter, soldate cu moartea a opt persoane, dar şi cu proiectul în valoare de 1,4 miliarde de lei pentru achiziţia unui sistem de drone pentru Armată.
Dîncu este urmat de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Acesta se menţine pe locul 5 în top, în special ca urmare a declaraţiilor privind sesizarea procurorului Curţii Penale Internaţionale privind masacrul civililor din Ucraina şi privind pachetul de asistenţă pentru Republica Moldova, astfel încât ţara vecină să facă faţă valului de refugiaţi şi unei posibile crize energetice.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, urcă pe locul 6 de pe locul 11 luna trecută, salt datorat declaraţiilor referitoare la scumpirea biletelor de tren, stadiul lucrărilor la primul lot al Drumului Expres Craiova-Piteşti, contractul pentru achiziţia a 20 rame electrice de lung parcurs, care vor asigura conexiunea dintre Bucureşti şi Arad, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Suceava, Craiova, Târgu Jiu, Galaţi şi Constanţa, anularea licitaţiei pentru proiectarea sectorului Craiova-Lugoj.
Pe următoarea poziţie în top este ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, care urcă şi el de pe locul 12 în februarie, vârfurile de vizibilitate fiind, ca şi luna trecută, dată de declaraţii în care a exclus riscul apariţiei crizei alimentare şi al raţionalizării alimentelor.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, rămâne constant, tot pe locul 8, cu 3.005 menţiuni. Cîmpeanu a ieşit în atenţia publică mai ales prin declaraţiile privind revenirea studenţilor la cursuri în format fizic după ridicarea stăriid e alertă şi acceptarea cadrelor didactice refugiate din Ucraina în universităţile româneşti.
De partea cealaltă, printre miniştrii care în luna martie au pierdut teren se află cei de la Finanţe, Muncă şi Interne. Adrian Câciu (Finanţe) coboară de pe poziţia a patra în februarie pe poziţia a noua în top, vârfuri de vizibilitate fiind înregistrate odată cu declaraţiile referitoare la controale ale ANAF, ANPC şi Consiliului Concurenţei pe tot lanţul de comercializare din piaţa combustibilului, la disputa cu Florin Cîţu pe tema dobânzilor mari la care se împrumută statul şi la reducerea accizei la carburanţi.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, coboară de pe locul 7 pe locul 10, cu peste 3.600 de menţiuni, cele mai multe în contextul declaraţiilor referitoare la măsurile de protecţie socială pentru companiile care vor avea de suferit în urma restricţiilor impuse Rusiei, angajarea refugiaţilor ucraineni, recalcularea pensiilor, reducerea CAS propusă de Florin Cîţu, dar şi ca urmare a anunţului privind „flexibilizarea” procentului din PIB pentru pensii prevăzut în PNRR.
Ministrul de Interne, Lucian Bode, coboară o poziţie faţă de luna februarie, pe locul 11, el având cele mai multe menţiuni în contextul valului de refugiaţi ucraineni care au intrat în România, al ridicării restricţiilor impuse în pandemie, dar şi al măsurilor luate ca urmare a creşterii numărului de cereri depuse pentru eliberarea de paşapoarte, în perioada 1-8 martie, faţă de perioada similară din 2021.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, urcă de pe locul 15 în luna februarie pe locul 12, cu peste 2000 de menţiuni, cele mai multe având legătură cu anunţul privind majorarea amenzilor pentru arderea miriştilor şi cu prezenţa minelor în zona de nord-vest a Mării Negre.
Pe următoarele poziţii, având între 1.708 şi 1.181 de menţiuni, se află miniştrii Familiei - Gabriela Firea, Economiei - Florin Spătaru, Fondurilor Europene - Dan Vîlceanu, Dezvoltării - Cseke Attila şi cel al Culturii - Lucian Romaşcanu. .
Pe ultimele locuri, cu sub 1.000 de menţiuni, sunt, în ordine, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, Turismului - Daniel Cadariu, ministrul Sportului - Eduard Novak, vicepremierul Kelemen Hunor şi ministrul Digitalizării - Marcel Boloş.
Se încarcă comentariile...
