Analiză Banii din SAFE pentru Ungaria stârnesc îngrijorări la Strasbourg. Vicepreședinte PE: „Nu este normal să dăm atâția bani unui stat care nu e sigur de ce parte joacă”

Eurodeputații și-au exprimat îngrijorările, la Strasbourg, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European, cu privire la banii alocați Ungariei prin programul SAFE. Semnalul dat de aceștia vine pe fondul campaniei electorale interne din acest stat, alegerile parlamentare urmând să fie organizate în aprilie. Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, explică însă că discuțiile cu privire la banii ceruți de Ungaria prin programul SAFE sunt însă mai ample. 

FOTO Shutterstock

Pe agenda ședinței plenare de marți a Parlamentului European a fost introdusă o dezbatere cu privire la banii alocați Ungariei prin programul SAFE, la care a participat inclusiv vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas. Dezbaterea a avut loc la inițiativa grupului Verzilor din Parlamentul European, care pun sub semnul întrebării accesul Ungariei la finanțarea apărării de către UE.

„Tema principală este cum ne asigurăm că Ungaria investește în interesul apărării Uniunii Europene și nu în interesul lui Putin. Există preocupări reale ale colegilor” - Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European

Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, explică pentru „Adevărul”, semnalul de alarmă dat de europarlamentari privește campania pe termen lung, anti-UE, purtată de liderul maghiar de-a lungul anilor și relația acestuia cu liderul de la Moscova, președintele Vladimir Putin: „Tema principală e mai lungă. Nu este campania electorală și influențarea ei. Tema principală este cum ne asigurăm că Ungaria investește în interesul apărării Uniunii Europene și nu în interesul lui Putin”.

Vicepreședintele Parlamentului European punctează că „nu este totuși normal, doar din cauza geografiei, să dăm atâția bani unui stat care nu e sigur de ce parte joacă”, considerentul Comisiei Europene privind aprobarea alocărilor din programul SAFE fiind chiar acest element al proximității. 

„Geografia de multe ori este geopolitică, însă nu mereu. Și în cazul Viktor Orban ne arată foarte clar că geopolitica lui este complet diferită față de ce vrea majoritatea.

Și mai mult de atât, sunt foarte multe investigații ale parchetelor europene, ale OLAF, în privință a cheltuierii fondurilor europene. Există preocupări reale ale colegilor din Parlamentul European. Considerentul Comisiei este geografia. Adică dăm bani acolo unde este linia de apărare, dar nu poate să fie așa de simplu. Dacă Orban și acoliții lui doar iau bani și nu fac nimic pentru apărarea europeană”, mai explică Nicu Ștefănuță, indicând că s-a pus de mai multe ori problema ridicării articolului 7 în privința Ungariei.

A treia cea mai mare sumă din programul SAFE

Ungaria ar urma să primească 16,2 miliarde de euro prin programul SAFE, puțin sub România, care are a doua cea mai mare alocare, cu 16,7 miliarde de euro. Planul Ungariei este deocamdată între cele 11 care au rămas în evaluarea Comisiei, iar decizia este în mâinile Consiliului, a precizat vicepreședinta Comisiei, Kaja Kallas, care a explicat în cadrul dezbaterii că se pun întrebări și cu privire la modul în care planurile vor funcționa. „Orice potențială utilizare incorectă a fondurilor SAFE subminează nu doar bugetul UE, ci și securitatea și apărarea noastră și, mai important, credibilitatea noastră”, a punctat Kaja Kallas în cadrul dezbaterilor. 

Aceasta a dat asigurări că banii europeni vor fi protejați: „Vom face tot posibilul pentru a proteja bugetul Uniunii, interesele financiare ale Uniunii și împrumuturile SAFE, care sunt atât de importante pentru securitatea noastră. La orice semn de abatere, vom informa Consiliul și vom propune măsuri, inclusiv suspendarea împrumuturilor și rambursarea acestora, dacă este necesar, așa cum este prevăzut în Regulamentul SAFE. Vom folosi toate instrumentele de care dispunem pentru a proteja SAFE în toate etapele implementării”.

Tineke Strik, eurodeputat al Verzilor, grup care a inițiat dezbaterea, a atras atenția cu privire la avansul inițial de 15%  din fonduri, adică de aproximativ 2 miliarde de euro, care ar putea ajunge în buzunarele premierului maghiar. 

Mizele campaniei electorală din Ungaria

Dezbaterea din Parlamentul European vine și pe fondul alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc în luna aprilie în Ungaria, contextul în care premierul Viktor Orban se confruntă cu o campanie grea, care ar putea răsturna „democrația iliberală” a Ungariei.

Un sondaj recent al POLITICO indică faptul că partidul de opoziție Tisza conduce cu 49% din voturi, devansând partidul de guvernământ Fidesz al lui Orbán, care are 37%. Contracandidatul său, Peter Magyar, a schițat o politică externe pro-occidentală, angajându-se să lupte contra corupției din țară şi să deblocheze fondurile europene îngheţate ca urmare a atingerilor aduse de Budapesta statului de drept.

Viktor Orban, cunoscut pentru relațiile sale tumultoase cu Bruxelles-ul, a prezentat intern scrutinul drept o alegere între război și pace, anunțând inclusiv că va lansa o „petiție națională” pentru a solicita sprijin privind politica sa de respingere a finanțării UE pentru Ucraina. 

Orbán își construiește deliberat un adversar extern — războiul, Bruxelles-ul, conflictul cu UE — și mută accentul pe tema „pace versus război” - Radu Magdin, analist de politică externă

În acest context electoral, „după 16 ani la putere și o transformare profundă a instituțiilor statului, este de așteptat (n. r. - Viktor Orban) să folosească toate resursele politice, discursive și instituționale disponibile pentru a-și maximiza șansele de câștig”, explică analistul de politică externă Radu Magdin pentru „Adevărul”.

Altfel spus, premierul maghiar încearcă să redefinească miza scutinului din aprilie, precum și „terenul de joc”: 

"Din punct de vedere politic, este de așteptat ca Viktor Orbán să încerce să schimbe fundamental dinamica jocului electoral, tocmai pentru că, în condițiile actuale, menținerea aceleiași agende îl expune unui risc real de a pierde puterea. Strategia sa este una clasică pentru lideri aflați de mult timp la guvernare: încearcă să redefinească miza alegerilor și „terenul de joc” într-un mod care să-l avantajeze, împingând în plan secund competiția internă și problemele de guvernare. De aceea, Orbán își construiește deliberat un adversar extern — războiul, Bruxelles-ul, conflictul cu UE — și mută accentul pe tema „pace versus război”, pentru a vorbi cât mai puțin despre rezultatele economice ale ultimilor ani, despre încetinirea creșterii economice și despre creșterea costului vieții, care îi erodează sprijinul electoral".

Totofată, analistul explică faptul că, „în ceea ce privește fondurile europene, chiar dacă acestea nu pot finanța direct o campanie electorală, ele pot contribui indirect la consolidarea poziției guvernului, prin controlul narativului și al politicilor publice”.