ANALIZĂ Starea naţiunii: Peste 75% dintre români văd Rusia vinovată de declanşarea războiului. De ce sunt de acord masiv cu sancţionarea Moscovei
0
Românii au o percepţie solidă a vinovatului pentru războiul din Ucraina. Peste 75% dintre aceştia indică Rusia drept principal responsabil, iar patru din cinci sunt de acord cu sancţiunile dure împotriva Moscovei
Ultima cercetare sociologică a INSCOP arată că un procent covârşitor dintre românii care au răspuns la întrebările sondajului, adică 75,2%, sunt de părere că Rusia este principala vinovată pentru războiul din Ucraina, în timp ce doar 4.6% consideră că vinovată este Ucraina. 7.9% dintre repondenţii indică la capitolul culpă pentru războiul din Ucraina ţările occidentale, iar 10.6% nu pot aprecia. Potrivit lui Remus Ştefureac, director al INSCOP şi reprezentant al Grupului de Gândire Strategică, „votanţii PNL (90%), USR (87%) si PSD (86%) cred acest lucru în proporţii semnificativ mai mari decât votanţii AUR (67%)”.
Procente şi mai ridicate în direcţia anti-Rusia sunt în ceea ce priveşte raportarea românilor la sancţiuni. Mai precis, patru din cinci români (79,2%) sunt de acord cu sancţiunile decise de Uniunea Europeană şi Statele Unite pentru Rusia, în timp ce doar 14,1% sunt în tabăra celor care nu sunt de acord cu ele. Nu în ultimul rând, în rândul respondenţilor a crescut foarte mult percepţia privind faptul că România se îndreaptă într-o direcţie bună. Mai exact, 35,9% dintre cei întrebaţi au declarat că România se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce la precedenta cercetare sociologică procentul acestora era de 19,9%.
„Pare paradoxal, însă bănuiala mea e că tocmai comparaţia cu situaţia disperată a Ucrainei a trezit ceva în noi şi a dus la perceperea mai clară de către populaţia României a avantajelor noastre reale. In plus, cu totii am vazut infinite dovezi de bunatate si mobilizare excepţională ale oamenilor in sprijinul refugiatilor ceea ce este posibil să fi influenţat pozitiv modul în care românii îşi evaluează astăzi propria ţară. Poate este doar o emoţie de moment, iar peste cateva saptamani vom reveni la cifrele obisnuite de pesimism cronic alimentate de implicaţiile socio-economice ale războiului. Sau poate că nu este doar un blitz temporar şi asistam la un moment de inflexiune în care vom învăţa cu toţii să apreciem mai mult părtile bune ale României euro-atlantice şi mai ales să le varificăm mai eficient
Ce spun alţi specialişti
Specialiştii consultaţi de „Adevărul” au tradus aceste procente referitoare la modul cum percep românii întreaga situaţie generată de războiul din Ucraina. Politologul George Jiglău, conferenţiar universitar la Universitatea Babeş Bolyai, consideră că românii au indicat în mod cert vinovatul de agresiunea militară, însă tot există un procent, care cu greu poate fi înţeles, care nu are o atitudine ostilă faţă de Rusia.
„Sunt cifre încurajatoare. Numerele referitoare la Rusia şi sancţiuni puteau fi şi mai mari. Cehia are cifre şi mai mari, de exemplu. Slovacia are cifre mai ca noi. Dar să ne uităm la partea plină a paharului. Mi se pare că e un moment în care nu e loc de ambiguitate. Mare parte a populaţiei, care poate nu e super euro-entuziastă sau nu acordă în viaţa de zi cu zi atenţie sau importanţă faptului că suntem în UE şi NATO, conştientizează că vin momente de genul acesta în care ne dăm seama de beneficiile din aceste alianţe”, a subliniat George Jiglău, care a punctat faptul că pe de altă parte, va fi interesant când se războiul va înceta, cum se vor mai raporta oamenii la această situaţie. Politologul a oferit exemplul raportării la pandemie, când în urmă câteva luni era văzută într-un fel situaţia la 5.000 de cazuri, iar acum altfel.
Pe de altă parte, analistul politic George Rîpă consideră că procentele au la bază şi o aversiune tradiţională a românilor faţă de Rusia. „Naţiunile est-europene au ceea mai bună analiză pe Rusia, iar acest lucru se datorează atât politicii expansioniste a Moscovei din ultimii ani cât şi memoriei colective care a reţinut jafurile, violurile şi crimele comise de soldatul rus de-a lungul ultimelor secole. Pe lângă aceasta, românii văd acest război ca fiind unul care ne priveşte în mod direct, căci invazia rusă are loc chiar la graniţa noastră, iar o parte din refugiaţi vin la noi în ţară. Toate acestea generează natural compasiune pentru vecinii noştri. Şi, la fel de natural, compasiunea pentru ucraineni este urmată de antipatia faţă de cei care se fac vinovaţi de acest război”, a punctat analistul politic.
În schimb, o viziune mai optimistă privind direcţia României e dictată şi de raportarea la situaţia ucrainenilor. „Trebuie pus în context de criză. Impactul în asemenea situaţii poate fi de scurtă durată. E interesant dacă această atitudine se rutinează în mintea noastră. Cred că e un moment în care puem conştientiza că viaţa noastră într-o ţară membră UE şi NATO e chiar o viaţă ok, după toate standardele. Spun asta în comparaţie cu ţări care sunt în vecinătatea noastră şi care au un standard de viaţă şi nivel de dezvoltare mult mai scăzut de al nostru şi nu doar în termeni de bunăstare, ci şi de libertate de exprimare, acces la tehnologie. Putem face acum o comparaţie cu Ucraina, la fel cum putem face în vremuri normale cu Serbia, ca să nu spun de Bosnia sau altele”, a precizat George Jiglău.
O explicaţie similară are şi analistul George Rîpă: „Românii erau nemulţumiţi (şi pe bună dreptate) deoarece comparau progresele ţării noastre cu modelele de succes din estul Europei, în special Polonia. Există sentimentul corect că din cauza actualei clase politice am ratat numeroase oportunităţi de dezvoltare şi de modernizare. În actualul context însă, comparaţia nu se mai face doar cu ţările pe care tindem să le ajungem ci cu vecina Ucraina, iar actuala comparaţie ne favorizează. Aşa se explică şi procentul uriaş de români care susţin apartenenţa României la UE şi mai ales la NATO”.
Metodologie
Sondajul INSCOP MONITOR reprezentativ la nivel naţional a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield în cadrul unui proiect iniţiat de STRATEGIC Thinking Group/Grupul de Gândire Strategică. Datele au fost culese prin interviuri telefonice în perioada 2-7 martie 2022 pe un eşantion de 1077 de respodenţi. Eroarea maximă admisă este de +/-3%.