2023, anul noutăților politice: rocada premierilor și miniștrilor, piatra de hotar a Coaliției ANALIZĂ
0Guvernul poate îndeplini în 2023 o serie de reforme esențiale pentru modernizarea statului, iar la jumătatea anului va fi încercată prima schimbare „pașnică” a unui premier liberal cu unul social-democrat.

Începutul de an vine pentru Coaliție cu o presiune legată de aderarea la Schengen. După ce în ultimele luni au prezentat ca inevitabilă atingerea acestui obiectiv, acum Guvernul e confruntat cu negocierile finale, care sunt și cele mai dificile, de a convinge ultimul stat opozant, Austria. Totodată, Executivul trebuie să găsească o soluție de decalare a calendarelor de accedere pentru țara noastră și Bulgaria, dacă Olanda se opune în continuare primirii statului vecin în Schengen, din rațiuni legate de respectarea statului de drept.
Liberalii merg pe varianta unei tranșări rapide a Schengen, adică să fie finalizate negocierile până la începutul lui martie, când va avea loc și primul Consiliu JAI, cel care are votul decisiv privind extinderea granițelor. În caz contrar, PNL e sceptic faţă de rezolvarea acestui dosar în a doua parte a anului. În schimb, social-democrații sunt încrezători că președinția Consiliului UE a Spaniei va însemna și rezolvarea Schengen. În funcție de ce partid va reuși aderarea, va însemna că a punctat electoral, în timp ce ratarea acestui obiectiv de țară va fi muniție electorală pentru opoziție și partenerii din Coaliție.
Schimbările din Executiv
Cel mai important moment politic al anului este rotativa guvernamentală, adică schimbarea premierului și a unor miniștri, așa cum s-a convenit în protocolul de colaborare al Coaliției. Spre mijlocul lunii mai, Nicolae Ciucă ar trebui să-și dea demisia, iar propunerea de viitor șef al Guvernului din partea Coaliției să fie un reprezentant PSD. Din informațiile „Adevărul”, Ciucă își va depune mandatul. În schimb, PNL nu e de acord cu unele pretenții de reîmpărțire a ministerelor sau de menținere a unor portofolii care au fost negociate să fie schimbate la rotativă. De exemplu, PSD ar vrea să preia Energia, dar PNL nu vrea. De asemenea, social-democrații n-ar vrea să schimbe Ministerul Finanțelor cu cel al Justiției, dar nici Transporturile cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Până la rotativă, mai ales în sarcina PNL va sta responsabilitatea alegerii noilor procurori-șefi, în condițiile în care la ministrul Justiției și la președintele României stă decizia noilor conduceri ale Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție și DIICOT.
Reformele din PNRR
Pentru Coaliție vin timpuri grele din punct de vedere al calendarului pentru reformele din PNRR. Cu termenul deja depășit pentru reforma pensiilor speciale, dar și pentru modificarea Codului Penal și a celui de Procedură Penală, cele două obiective trebuie îndeplinite până la următoarea cerere de plată, care va fi cel mai probabil spre finalul primăverii. De asemenea, Guvernul trebuie, în primele trei luni, să schițeze reforma sistemului public de pensii, iar în perioada aprilie-iunie să vină cu o reformă a salarizării bugetarilor. Așadar, Marius Budăi, un ministru care a fugit de explicații pe aspecte de interes public, va avea un calendar aglomerat, pentru că ministerul său e titular pentru cele două obiective.
Cel târziu până în a doua jumătate a anului, Guvernul trebuie să decidă dacă merge pe calea comasării localelor cu parlamentarele sau dacă vor fi separate, fiind recomandare din partea Comisiei de la Veneția ca schimbările de natură electorală să fie cu cel puțin un an înainte de scrutin. După decalarea din 2020, acum alegerile locale ar urma să fie în septembrie 2024, iar parlamentarele în decembrie 2024. Partidele avantajate de comasarea localelor cu parlamentarele ar fi PNL și PSD, care dispun de un număr foarte mare de primari și șefi de CJ.
Împărțirea sinecurilor: pe ce gardă va miza Coaliția
Puterea va trebui să decidă oamenii pe care îi trimite în câteva funcții-cheie. Iar instituțiile cele mai importante sunt Agenția Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE) și o treime din conducerea Curții de Conturi. ANRE este instituția care supervizează piața de energie, iar în contextul unei crize energetice, această agenție joacă un rol important. Iar la ANRE trebuie decis noul președinte al Comitetului de Reglementare, un vicepreședinte, dar și două funcții de membru simplu. Noul șef al instituției va trebui să fie o persoană mai activă, în condițiile în care actualul președinte nu a susținut nicio conferință de presă sau interviu de când a început criza, iar leafa sa lunară e de aproximativ. 12.000 de euro.
La Curtea de Conturi nu trebuie găsit un înlocuitor doar pentru Niculae Bădălău, până recent vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, ci și pentru alți membri. De asemenea, o funcție-cheie care ar trebui să fie ocupată, după modificarea Legii concurenței, este cea de șef al Consiliului Concurenței, unde salarizarea este asemănătoare unui ministru.