Risipa banului public: Ce rezultate a produs CSM Bucureşti cu 14 milioane de euro „tocate“ în 4 ani

Risipa banului public: Ce rezultate a produs CSM Bucureşti cu 14 milioane de euro „tocate“ în 4 ani

Cristina Neagu are motive să fie fericită: e printre cele mai valoroase handbaliste ale planetei şi are şi un contract pe măsură

CSM Bucureşti, clubul finanţat de Primăria Capitalei, „toacă“, anual, 3,5 milioane de euro cu explicaţia că „performanţa costă“. Când luăm însă la puricat rezultatele din ultimele patru sezoane, vedem că ele sunt mult sub nivelul investiţiilor făcute.

Într-un oraş cum e Bucureştiul, cuprins de mizerie, cu zone care arată ca Fâşia Gaza după bombardamente, cu cartiere întregi fără apă caldă şi căldură, avem o echipă de handbal feminin care se lăfăie în bani.
 
Vorbim despre CSM Bucureşti, unde viaţa e frumoasă, ca la stat! Pentru că banii curg, indiferent de rezultatele produse. Periodic, asistăm doar la rotaţia cadrelor. Cum s-a întâmplat acum, când Gabriela Szabo (46 de ani) a fost dată la o parte din fruntea clubului, la decizia primarului Capitalei, Nicuşor Dan (52 de ani). Care a şi trimis Corpul de Control la CSM, pentru a vedea cum sunt cheltuiţi banii. Deocamdată, edilul poate afla un prim răspuns din presă: la CSM banii se duc pe cele mai mari salarii din handbalul românesc! 
 
Cristina Neagu (33 de ani) a semnat, în decembrie 2021, prelungirea contractului pe 20.000 de euro pe lună. Până atunci, a primit „doar“ 18.000 lunar, începând din 2017, de când a sosit la CSM. În rest, puţinele românce care au evoluat la CSM au încasat 4.000 – 5.000 de euro pe lună, în sezonul recent încheiat, în timp ce sportivele aduse din străinătate au avut contracte lunare de 11.000 – 12.000 de euro. 
 
Norvegianca Stine Bredal Oftedal tocmai a terminat pe locul 2, cu Gyor, în Liga Campionilor
 
Ungurii ne dau lecţii pe care le ignorăm
 
Despre bugetul echipei de handbal feminin, CSM Bucureşti, s-a tot vorbit, în ultimii ani. Suma se ştie cu exactitate pentru că, în mare parte, provine din banii contribuabililor. De altfel, acum, în dialog cu „Gazeta Sporturilor“, Cristian Roşu, reprezentantul primarului general în Consiliul Administrativ al CSM Bucureşti, a abordat, încă o dată, acest subiect. Roşu a spus că bugetul „tigroaicelor“ a fost de 3,5 milioane de euro în sezonul recent încheiat şi că va fi la fel şi în 2022-2023. Din această sumă, 850.000 de euro reprezintă valoarea contractelor de sponsorizare. Adică, 24% din banii cheltuiţi de CSM. În rest, 76% din bugetul echipei e asigurat din bani publici.
 
Această anomalie – în sportul de performanţă, sponsorizările din mediul privat trebuie să fie principala sursă de venit – iese şi mai mult în evidenţă, când vedem cum stau lucrurile la Gyor (Ungaria). Această echipă, o prezenţă constantă în Final Four-ul Ligii Campionilor – unde CSM n-a mai fost din 2018 – are un buget anual de 8 milioane de euro. Din această sumă, autorităţile locale asigură 1,5 milioane de euro. Restul banilor provin de la sponsorul Audi. Altfel spus, 81% din bugetul echipei Gyor provine din sponsorizări! 
 
În cazul formaţiei maghiare, contribuţia autorităţilor locale, pe lângă suma cu care completează bugetul echipei, se rezumă la asigurarea unei infrastructuri de cinci stele. De pildă, sala „Audi Aréna“, în care joacă Gyor, cu o capacitate de 5.500 de locuri, a fost construită de primărie. Şi a costat 16 milioane de euro. Vorbim însă despre o investiţie făcută o dată şi de care va beneficia oraşul în următorii mulţi ani.
 
 
CSM, nişte trofee înfiorător de scumpe!
 
Aşadar, apare o întrebare: în condiţiile în care, în mare parte, vorbim despre bani publici, ce justifică investiţia uriaşă făcută în echipa de handbal feminin, CSM Bucureşti?
 
Răspunsul l-a oferit, la un moment dat, Gabriela Szabo (foto), înainte de a fi dată jos din fruntea clubului: „Performanţa costă! Pentru performanţă trebuie să investim! Tot sportul românesc este susţinut de Guvernul României sau de autorităţile locale. Ceea ce nu este un lucru rău“.
 
Pe lângă faptul că, oricum, e ilogic ca grosul banilor să vină din partea Guvernului, pentru că vorbim despre sportul profesionist, în cazul CSM-ului mai există o problemă mare: performanţele despre care vorbea Szabo lipsesc cu desăvârşire! Pentru că această „maşină de tocat bani publici“, care e CSM Bucureşti, a fost creată cu promisiunea de a câştiga Liga Campionilor. Ceea ce a reuşit o singură dată, în 2016! De atunci, au mai fost două clasări pe locul 3 (2016-2017, 2017-2018) şi apoi nişte eliminări în sferturi.
 
Drama e că nici pe plan intern CSM nu produce rezultate pe măsura investiţiilor! Ultima stagiune cu adevărat reuşită a fost cea din 2017-2018, când s-a câştigat cupa şi trofeul în Liga Florilor. De atunci, în următoarele patru sezoane, „tigroaicele“ au luat fix patru trofee! Şi un calcul simplu, pornind de la bugetul anual al echipei, de 3,5 milioane de euro, ne demonstrează că s-au cheltuit 14 milioane de euro pentru aceste patru trofee. Adică, 3,5 milioane de euro bucata. Enorm!
 
Adrian Vasile, antrenorul care a pierdut tot cu CSM Bucureşti pe plan intern, în acest sezon
 
Rezultatele produse de CSM Bucureşti, în ultimii 5 ani
 
2021-2022
*Plan intern: Cupa României + Locul 2 în Liga Florilor
*Liga Campionilor: Eliminată în sferturi
 
2020-2021
*Plan intern: Campioană în Liga Florilor
*Liga Campionilor: Eliminată în sferturi
 
2019-2020
*Plan intern: - (Liga Florilor a fost anulată din cauza pandemiei)
*Liga Campionilor: Parcursul s-a oprit în sferturi din cauza pandemiei
 
2018-2019
*Plan intern: Cupa României + Locul 2 în Liga Florilor + Supercupa României
*Liga Campionilor: Eliminată în sferturi
 
2017-2018
*Plan intern: Cupa României + Campioană în Liga Florilor
*Liga Campionilor: Locul 3 după turneul Final Four
 
Ne dorim să câştigăm tot ce se poate câştiga pe plan intern şi să ajunge în Final Four-ul Ligii Campionilor. În momentul în care nu reuşeşti aceste lucruri, poţi să-l numeşti un sezon ratat.
Cristina Neagu pentru BRD, sponsor CSM Bucureşti
 
Nicuşor Dan una a zis, ca activist, alta a făcut, ca primar!
Gabriela Firea - foto, stânga (49 de ani), fostul primar al Capitalei, a fost omul sub comanda căruia CSM a început să arunce sume tot mai mari pe salariile handbalistelor, totul culminând cu aducerea Cristinei Neagu în 2017. La vremea respectivă, activistul Nicuşor Dan (dreapta) critica vehement această situaţie. „Consider neoportun ca Primăria Bucureştiului să se milogească de guvern să nu taie furnizarea gazelor, să nu existe terenuri de sport în care copiii să poată face gratuit sport, să nu existe suficiente creşe şi grădiniţe de stat, dar aceeaşi primărie să plătească salarii de sute de mii de euro unor handbaliste“, scria Nicuşor Dan, într-o postare pe Facebook din 2016. Ulterior, îşi dezvolta această idee într-un interviu pentru prosport.ro: „CSM trebuie să se concentreze pe creşterea copiilor şi a juniorilor, să le ofere tinerilor care locuiesc în acest oraş posibilitatea de a face sport, nu să se lupte pentru nişte trofee care sunt, până la urmă, o mândrie goală. Nu putem ţine, pe bani publici, o pleiadă de vedete internaţionale. Cred că scopul Municipalităţii trebuie să fie altul“. După ce a ajuns primarul Capitalei, Nicuşor Dan a continuat să facă exact ce se făcea şi pe vremea lui Firea. Adică, să „pompeze“ milioane de euro în conturile CSM-ului din bani publici.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările