Mersul la sală, între cifre şi paranoia: Ce arată anchetele epidemiologice

Normele sanitare au fost eficiente în sălile de fitness, unde aparatele sunt igienizate înainte şi după folosire

Un studiu realizat în SUA, bazat pe o simulare, a indicat restaurantele şi cluburile de sport ca fiind locurile cele mai periculoase în pandemie. Cel puţin în privinţa sălilor de fitness însă, realitatea e alta.

Pandemia de coronavirus a dat naştere, din păcate, şi la un fenomen care se poate cataloga drept pandemie de prostie! 

Iar această a doua situaţie a generat o serie de măsuri ridicole, mai ales la începutul crizei sanitare. Vorbim, de pildă, despre închiderea cimitirelor, oprirea sportului de performanţă la nivel mondial timp de aproape trei luni sau intenţia de a scoate din funcţiune aparatele de aer condiţionat, pe motiv că ele ar răspândi noul coronavirus. Între timp, unele dintre aceste idei „strălucite“ au fost demontate şi uitate. Din păcate, altele au rămas şi contribuie, în continuare, la măsuri fără noimă.

În categoria exagerărilor intră şi concepţia potrivit căreia sălile de fitness au potenţialul de a deveni focare de infecţie. Asta deşi, la mai bine de opt luni de la începutul pandemiei, nu există decât nişte exemple izolate în acest sens. În schimb, cifrele obţinute la nivel global, în urma anchetelor epidemiologice, spun altceva. 

Acum, un studiu publicat în SUA a indicat restaurantele şi sălile de fitness ca fiind locurile cu cel mai mare risc de îmbolnăvire în pandemie. Din păcate, studiul respectiv a fost mediatizat, fără ca două amănunte esenţiale să fie luate în calcul:

1. Autorii studiului au precizat, în mod clar, că şi-au bazat concluzia pe un model, nu pe cifre obţinute din anchete epidemiologice în viaţa reală. Altfel spus, au făcut o simulare privind potenţialul răspândirii virusului în spaţiile închise.

2. Studiul a fost realizat pe baza funcţionării restaurantelor şi sălilor de fitness la capacitate maximă, fără implementarea normelor sanitare. Ceea ce, din nou, nu se întâmplă în viaţa reală. De altfel, autorii cercetării au şi explicat că, atunci când capacitatea de funcţionare e redusă la 20 sau 30 la sută faţă de cea normală, riscurile îmbolnăvirii, atât în restaurante, cât şi în sălile de fitness scad drastic, cu până la 80%.

Transportul public în comun e principala sursă de transmitere a COVID-19 în momentul de faţă. Alexandru Rafila, reprezentantul României în Organizaţia Mondială a Sănătăţii  

Ce ne spun anchetele epidemiologice?

„Weekend Adevărul“ a scris, săptămâna trecută, că, în România, cel mai mare lanţ de săli de fitness a identificat doar 35 de cazuri de COVID-19, din 15 iunie până acum. În această perioadă, au existat peste 700.000 de vizite ale membrilor la 40 de săli din Bucureşti, Cluj, Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Timişoara, Bacău şi Braşov.

Ceea ce confirmă, încă o dată, că normele sanitare implementate în cluburie de fitness au funcţionat. Nu doar la noi, ci la nivel global. Iar asta reiese din anchetele epidemiologice efectuate în diferite ţări. Iată câteva exemple concrete:

*În Australia, între 13 iunie şi 11 august, au existat 6,26 milioane de vizite în 423 de cluburi de fitness monitorizate. Totalul cazurilor de COVID-19 depistate? 13. Şi nici unul n-a generat apariţia unor focare. Studiul a fost realizat de „Fitness Australia“, organizaţie non-profit.

*În Anglia, o anchetă epidemiologică similară a monitorizat cluburile de sport, între 25 iulie şi 16 august. Cele peste opt milioane de vizite ale membrilor în această perioadă în 1.300 de cluburi au generat 17 cazuri de COVID-19. Din nou, n-a existat niciun focar. Datele au fost adunate de „Ukactive“, organizaţie non-profit.

*În fine, în SUA s-a realizat cea mai mare anchetă epidemiologică. Au fost monitorizate 2.873 de cluburi în care au existat 49,4 milioane de vizite. Au fost depistate 1.155 de cazuri de COVID-19. Ceea ce înseamnă că rata infectării a fost minusculă, de 0.0023%.

Gabriel Toncean, preşedintele Federaţiei Române de Culturism şi Fitness

„Vorbesc oameni în necunoştinţă de cauză“

„Weekend Adevărul“: Cred că, după federaţia de fotbal, conduceţi forul sportiv cel mai activ din România în pandemie. Ştiu că aţi avut mai multe competiţii organizate. Câte cazuri de COVID-19 au generat?

Gabriel Toncean: Am avut Campionatul Naţional la Sibiu, în august, Campionatul Balcanic la Turnu-Severin în septembrie şi am găzduit, la Cluj, săptămâna trecută, Mondialul de juniori. Deşi au participat sute de sportivi şi organizatori, n-am avut nici măcar un caz de COVID-19. Am avut şi o deplasare în Spania, cu lotul naţional, pentru Campionatul Mondial de seniori. Înaintea plecării, le-am cerut tuturor din delegaţie să-şi facă teste PCR. Şi, într-adevăr, trei sportivi şi un antrenor au primit rezultat pozitiv. Dar pentru că au făcut testele înainte de reunirea lotului, s-au autoizolat la domiciliu, n-au intrat în contact cu nimeni şi nu s-a infectat altcineva.

Ştiu că aveţi săli de fitness la Reghin. În plus, fiind preşedintele federaţiei, aveţi o imagine despre ce se întâmplă în ţară. Câte cazuri de COVID-19 au existat în sălile de la noi din iunie până acum?

Zero! La cluburile mele, ştiu precis că n-am avut nici măcar un caz. Apoi, la nivel de ţară, eu n-am auzit. Iar dacă au fost, cu siguranţă, au fost foarte puţine, fiindcă altfel am fi aflat de ele din anchetele epidemiologice făcute de DSP-uri. 

Şi care ar fi explicaţia? Că vorbim despre spaţii închise unde, teoretic, există un risc al îmbolnăvirii.

Cred că cel mai mult a contat faptul că în sălile de fitness au fost respectate, cu stricteţe, normele sanitare. Sportul înseamnă educaţie. Iar cei care vin în sală sunt preocupaţi de sănătatea lor, sunt oameni disciplinaţi şi ţin cont de reguli. Adică, poartă masca până să înceapă, efectiv, antrenamentul, respectă distanţarea, curăţă aparatele înainte şi după folosire. În plus, există acel triaj epidemiologic la intrare prin măsurarea temperaturii. Uite, la mine în cluburi, oamenii nici nu mai fac antrenamente în doi, ca înainte de pandemie. Fiindcă le-am recomandat să se antreneze singuri în această perioadă, cu o intensitate mai mică, fără partener, tocmai pentru a reduce riscul transmiterii virusului. 

A contat şi reducerea capacităţii de funcţionare?

Cu siguranţă! Pe lângă reducerea impusă de fiecare club, mai există o realitate: numărul celor care s-au întors în sălile de fitness, după redeschiderea din 15 iunie, a scăzut drastic. La mine, de pildă, s-au întors doar 40-50 la sută dintre membri.

De ce există această impresie în rândul multora că sala ar fi un mediu periculos?

Din păcate, cred că foarte mulţi dintre cei care au această gândire vorbesc în necunoştinţă de cauză. Mai pe româneşte, sunt oameni care n-au pus piciorul într-o sală de fitness în viaţa lor. Apoi, din păcate, avem o categorie de oameni care îşi dau cu părerea despre COVID-19, doar din dorinţa de a-şi face imagine.

Vă întreb pentru că sunteţi preşedintele federaţiei: în ultima perioadă, la nivel de Guvern, s-a pus problema închiderii sălilor?

Nu. Nici vorbă de aşa ceva. Sistemul imunitar se întăreşte prin sport. Şi s-a dovedit ştiinţific, medical, că oamenii activi, care fac sport, care au grijă de sănătatea lor, de alimentaţia lor, poate că nu sunt imuni în faţa COVID-19, dar, cu siguranţă, sunt feriţi de formele grave ale bolii şi nu ajung să încarce sistemul medical. 

63 la sută dintre români nu practică nicio formă de activitate fizică.   2 e locul pe care îl ocupă România în ceea ce priveşte sedentarismul, conform ultimului Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană în 2018.

„Sedentarismul e o cauză a mortalităţii crescute, în rândul persoanelor cu COVID-19!“

Din păcate, în România, sportul de masă e neglijat puternic, iar sedentarismul face ravagii. Această combinaţie catastrofală contribuie acum din plin la faptul că, zilnic, avem peste 100 de decese cauzate de COVID-19. Într-un interviu pentru Agerpres, Bogdan-Alexandru Hagiu, medic şi conferenţiarul universitar, a tras un semnal de alarmă. „Germania are cea mai mică mortalitate cauzată de COVID-19 şi eu cred că nu doar datorită serviciilor medicale de calitate, ci şi a faptului că sunt practicanţi ai sportului de masă, inclusiv vârstnicii. Apoi, Suedia, după cum ştim bine, n-a adoptat măsuri dure şi, totuşi, are o mortalitate destul de redusă şi nu pentru că n-ar exista SARS-CoV-2, dar nordicii au un alt stil de viaţă. La ei, sportul e o parte a vieţii lor, ei nu concep altfel. Aşa se explică diferenţele dintre ratele de mortalitate. În România, pe lângă alţi factori, sigur, şi sedentarismul e o cauză a mortalităţii crescute, în rândul persoanelor cu COVID-19“, a spus profesorul ieşean.