Medic: Săptămâna asta vom înregistra peste 200.000 de cazuri noi de COVID-19, ceea ce înseamnă că în realitate 1 milion de români se vor infecta

Vârful Valului 5 de COVID-19 în România abia urmează Foto: EPA

România a înregistrat ieri cel mai mare număr de infectări de la debutul pandemiei de COVID-19. În ultimele 24 de ore, au fost depistate peste 40.000 de cazuri noi, iar experţii spun că acesta nu este vârful Valului 5.

România a depăşit ieri un nou record negativ al numărului de infectări cu SARS-CoV-2: 40.018 cazuri din aproape 120.000 de teste efectuate. Numărul deceselor se menţine ridicat: 97 de români şi-au pierdut viaţa, ca urmare a infecţiei cu SARS-CoV-2. Într-unul dintre cazuri a fost vorba despre un tânăr care avea puţin peste 20 de ani. Din totalul pacienţilor decedaţi, 75 au fost nevaccinaţi şi 22, vaccinaţi. 

În acest moment, în spitale se află internaţi 9.981 de pacienţi, cu 200 mai mulţi decât cu o zi înainte. De asemenea, la ATI sunt internate 937 de persoane, cu 34 mai multe decât în ziua anterioară. Dintre cei 937 de pacienţi internaţi la ATI, 790 sunt nevaccinaţi.

Creşterea nu se va opri 

Cercetătorul Octavian Jurma estimează că această creştere a numărului de cazuri nu se va opri în zilele următoare, dimpotrivă. Acesta prevede un vârf săptămânal de 45.000 de cazuri pe zi. „În această săptămână vom înregistra peste 200.000 de cazuri noi de COVID-19, ceea ce înseamnă că în realitate 1 milion de români se vor infecta (la o rată conservatoare de detecţie de 1 din 5). Minimum 20.000 dintre aceştia vor fi copii, care depind exclusiv de adulţi pentru protecţia lor”, scrie acesta pe pagina sa de socializare. 

Totodată, mai spune Jurma, numărul celor internaţi va ajunge la 15.000, iar săptămâna viitoare vom atinge sau chiar depăşi recordul de 20.000 înregistrat în valul Delta: „Din păcate, 8% din internări sunt minori în Valul 5 - Omicron, un procent de aproape 3 ori mai mare decât în Valul 4 - Delta, ceea ce înseamnă că şi internările la minori vor depăşi un total zilnic de 1.000 de copii internaţi. Faptul că Omicron pune mai mulţi copii în spital decât Delta nu e tocmai o dovadă ca e o variantă mult mai blândă”. 

Subvariantele Omicron pot evita parţial anticorpii 

De altfel, nu doar că Omicron este o variantă mai transmisibilă decât Delta, dar una din subvariantele care îşi au rădăcina în el s-a dovedit a fi chiar mai transmisibilă. „SARS-CoV-2 are o capacitate foarte ridicată de a produce noi variante şi această proprietate a virusului s-a observat încă de la începutul pandemiei, aşa cum se observă şi în prezent legat de subvariantele Omicron”, punctează prof.dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. 

„Rădăcina” grupului de subvariante Omicron – B.A 1; B.A 2 şi B.A 3 – a apărut în martie 2021. „Cele trei subvariante au 39 de mutaţii comune, pe care le diferenţiază faptul ca B.A 1 are 20 de mutaţii adiţionale, B.A 2 are 27 de mutaţii adiţionale, iar B.A 3 are 13 mutaţii adiţionale”, a explicat specialistul pentru „Adevărul”. Dintre cele 39 de mutaţii apărute la precursorul Omicron, a mai spus universitarul, majoritatea sunt localizate la nivelul proteinei Spike. „Acest aspect justifică atât transmisibilitatea crescută, cât şi capacitatea de a evita parţial anticorpii neutralizanţi. Toate aceste subvariante se caracterizează prin transmisibilitate foarte crescută, dar printr-o patogenicitate (adică o capacitate de a genera forme grave de boală) semnificativ mai scăzută faţă de variantele precedente”, a adăugat profesorul. 

Varianta B.A 1 a fost detectată în majoritatea ţărilor lumii, unde este şi dominantă, B.A 2 nu este încă atât de răspândită, dar a devenit dominantă faţă de B.A 1 în Danemarca, Nepal şi Filipine, iar B.A 3 încă este într-o fază incipientă de răspândire, mai spune specialistul. Toate aceste subvariante sunt sub investigare şi cu siguranţă în perioada următoare vor apărea noi informaţii legate de ele.

De ce danezii s-au relaxat de la 1 februarie

Chiar dacă în Danemarca a devenit dominantă cea mai transmisibilă subvariantă a Omicron şi numărul de infecţii este în creştere, autorităţile au decis să facă pasul către relaxarea restricţiilor de la 1 februarie. Aceasta pentru că numărul internărilor în spitale şi cel al deceselor nu au crescut semnificativ. De ce la ei se poate asta şi la noi nu? Secretul, explică prof.dr. Emilian Popovici, constă în vaccinare. La ei, peste 80% din populaţie este imunizată prin vaccinare cu două doze, iar 50% au făcut-o şi pe a treia. „Iată că aceia care au înţeles că vaccinarea este calea de a evita formele grave şi decesele au o uşă destul de larg deschisă spre o viaţă normală sau oricum foarte apropiată de normalitate. Pentru cei care nu au înţeles acest lucru, vom vedea ce va fi în perioada următoare. Oricum, în absenţa unei acoperiri vaccinale comparabile cu cea a danezilor, respectarea măsurilor de acum foarte cunoscute de populaţie rămâne de actualitate!”, a conchis universitarul.

Certificatul verde cu 2 doze, încă valabil la intrarea în ţară

Certificatul verde cu o schemă completă de vaccinare este valabil în acest moment pentru cei care intră pe teritoriul României, chiar dacă au trecut mai mult de 9 luni de la ultima doză, anunţă Ministerul Sănătăţii.

„În acest moment, NU a intervenit nicio modificare în ceea ce priveşte valabilitatea certificatului electronic COVID-19, la intrarea pe teritoriul naţional”, anunţă un comunicat al instituţiei. România va trebui însă să-şi adapteze legislaţia la cea europeană. „După adoptarea de către Guvernul României a Deciziei care vizează specificaţiile tehnice de implementare a Regulamentului european 953/2021, România va aplica aceleaşi reglementări cu celelalte state membre care recunosc certificatul de vaccinare doar după efectuarea dozei booster”, potrivit comunicatului.