Implozia demografică România: cu cât a îmbătrânit populaţia ţării

Implozia demografică România: cu cât a îmbătrânit populaţia ţării

foto Arhivă

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică confirmă tendinţa îngrijorătoare a demografiei României din ultimele decenii: populaţia este tot mai bătrână. Iar efectele accentuării acestui fenomen nu ameninţă doar sistemul de pensii, ci întreaga capacitate de dezvoltare economică şi socială a României.

Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei s-a accentuat chiar şi faţă de datele disponibile pentru anul 2018. Mai exact, populaţia vârstinică de 65 de ani şi peste a depăşit cu 471.000 de persoane populaţia tânără 0-14 ani la sfârşitul lunii iulie 2019. Noile date arată, astfel, că indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 112,1 la 114,6 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât datele oferite de INS se bazează pe populaţia după domiciliu legal, nu pe cea rezidenţă – cu alte cuvinte, poate să includă şi emigranţi, o categorie care include predominant tineri.
 
Cauze multiple, efecte severe
 
Scăderea fertilităţii, prelungirea speranţei de viaţă şi emigrarea sunt principalele cauze ale accentuării fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, explică sociologul Mircea Kivu. Atunci când vine vorba de efecte, unele dintre ele se fac deja simţite, precum deficitul de forţă de muncă, dar cele mai serioase şi cu implicaţii structurale pentru instituţiile statului român de-abia urmează să-şi facă simţită prezenţa, mai ales pe fondul deteriorării raportului dintre populaţia activă economic şi pensionari. „Problema va fi foarte acută peste 10-15 ani, când cohortele mari născute după Decretul din 1967, cel cu limitarea avorturilor, vor ajunge la vârsta de pensionare. Atunci vor intra în masa pensionarilor un număr foarte mare de oameni, iar cei care vor veni din urmă vor fi exact aceşti oameni născuţi după 1990, care vin din perioada de declin a fertilităţii şi sunt foarte puţini. În momentul acela dezechilibrul va fi extrem de puternic”, a observat Mircea Kivu.
 
Emigrarea tinerilor e un fel de cerc vicios - vor emigra atât timp cât pot trăi mai bine în altă parte şi una dintre cauzele din care nu se poate trăi bine în România este că avem puţini tineri
Mircea Kivu, sociolog
 
Incoerenţa statului român în probleme demografice
 
Guvernele adoptă şi implementează politic cu privirile aţintite mai ales asupra efectelor electorale. Având în vedere că politicile demografice sunt gândite cu impact pe termen lung şi nu stau sub semnul ciclurilor electorale de patru ani, interesul guvernanţilor pentru adresarea gravelor probleme structurale create de îmbătrânire populaţiei e uşor explicabil. 
„Din păcate, statul român nu a avut niciodată în ultimii 30 de ani o politică demografică coerentă. Motivul e simplu – politicile demografice produc efecte după un interval lung, de 20-30 de ani, ori guvernele ţin mai puţin şi nu au niciun interes să facă asta. Plus că cele mai multe politici demografice nu sunt populare – de exemplu, ca să echilibrăm raportul dintre pensionari şi oameni activi o politică ar fi mărirea vârstei de pensionare, ceea ce nu este asumat prea uşor de niciun guvern”, a mai declarat Mircea Kivu, adăugând că statul român ar putea urmări şi politici pozitive, de stimulare a natalităţii prin oferire de servicii sociale pentru familiile cu copii, precum un sistem de after-school gratuit.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: