De ce apar teoriile conspiraţiei legate de coronavirus. Ce tip de personalitate le creează şi cine le crede?

De fiecare dată când omenirea se confruntă cu evenimente incontrolabile şi pe care nu şi le poate explica simplu şi la obiect, apar câţiva indivizi care lansează tot felul de idei bizare pe care le promovează peste tot pe unde pot. Aceşti câţiva indivizi sunt, însă, „aplaudaţi” de grupuri de oameni care au nevoie de lideri în ale căror idei să poată să creadă. Astfel, apar teoriile conspiraţiei.

Iar ultimele luni, dominate de nesiguranţă, sunt terenul fertil pentru apariţia unora noi. De ce apar teoriile conspiraţiei legate de coronavirus, care sunt efectele psihologice ale necunoscutului asupra populaţiei şi de ce e riscant? Am stat de vorbă despre aceste lucruri cu doctorul Ana Andronescu, medic primar psihiatru.

„Vor să ne pună microcipuri ca să ne poată controla!”, „Vor să ne vaccineze pe toţi”, „Bill Gates (n.r. - co-fondator al companiei Microsoft şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume) e vinovat pentru tot, el a pus la cale pandemia!”, „Virusul a fost creat în laborator!”, „Tehnologia 5G e responsabilă pentru răspândirea prin unde radio a noului coronavirus” şi, în fine, „Coronavirus nu există, e o minciună prin care vor să ne controleze şi să ne ţină închişi în case!”.

Conspiraţie = complot, conjuraţie, uneltire îndreptată împotriva ordinii publice. Aceasta este una dintre definiţiile conspiraţiei, iar cele de mai sus sunt câteva dintre teoriile conspiraţiei legate de coronavirus. De fapt, sunt cele mai extinse teorii ale conspiraţiei din ziua de azi, cele care au cei mai mulţi adepţi.

Dar de ce apar teoriile conspiraţiei, cine sunt cei care le lansează şi cine sunt cei care aderă la ele, în ce măsură sunt periculoase şi cum putem contribui la limitarea lor? În încercarea de a ne explica parcursul teoriilor conspiraţiei legate de coronavirus, am stat de vorbă cu doctor Ana Andronescu, medic primar psihiatru în cadrul clinicii Regina Maria.

De ce apar teoriile conspiraţiei legate de coronavirus

În condiţii de incertitudine, combinate cu anxietate legată de apariţia unei noi boli, instabilitate economică, izolare socială şi măsuri restrictive severe impuse de autorităţi, nu e de mirare că dezinformarea sau lansarea în spaţiul public a unor informaţii eronate şi alarmiste s-au dezvoltat mai mult decât de obicei.

„Tot ce se întâmplă acum, adică apariţia noului coronavirus, trece ca o afecţiune relativ necunoscută. Şi, atunci când apare ceva relativ necunoscut, nestăpânit şi necontrolat foarte bine medical, sigur că încape loc şi de discuţii”, spune medicul psihiatru Ana Andronescu.

Transmiterea informaţiilor relevante şi unitare are un rol extrem de important în acest sens. Cu cât informaţiile apărute în mass-media sunt mai contradictorii, mai multe, cu cât se schimbă de la o zi la alta, cu cât apar date eronate care, ulterior, sunt corectate, cu alte cuvinte, cu cât oamenii sunt mai bulversaţi de informaţiile pe care le primesc din tot felul de surse, cu atât creşte riscul apariţiei teoriilor conspiraţiei.

Neîncrederea în autorităţi şi multitudinea de informaţii contradictorii favorizează apariţia teoriilor conspiraţiei.

„Informaţia are un rol masiv, pentru că vorbim despre ceva încă necunoscut. Dacă ar fi să vorbim despre TBC (n.r. - tuberculoză) sau alte afecţiuni care au măcinat globul pământesc şi au produs decese masive, dar care sunt afecţiuni deja cunoscute, controlate, stăpânite, se ştie totul despre ele, oamenii nu mai au niciun fel de frică. Dar această afecţiune este una nouă şi pe care încă nimeni nu a reuşit să o încadreze, să o pună într-o entitate nosologică (n.r. - ramură a ştiinţelor medicale care studiază bolile, clasificându-le după anumite criterii) şi să îi găsească şi un tratament adecvat. Şi, atunci, sigur că oamenii au o frică de ea”, spune medicul psihiatru.

În condiţiile în care tot felul de informaţii verificate sau neverificate apar pe internet din tot felul de surse – inclusiv site-uri web care promovează produse de curăţenie au publicat ştiri despre coronavirus – şi în condiţiile în care autorităţile au furnizat informaţii pe care, ulterior, le-au corectat – de exemplu, a existat situaţia în care s-a anunţat că în decurs de 24 de ore au fost făcute 1.800 de teste, iar ulterior numărul testelor a fost rectificat la 12.200, oamenii nu mai ştiu în ce surse de informare pot să aibă încredere sau nu.

Inclusiv sursele cele mai de încredere au transmis date contradictorii, din simplul motiv că apar informaţii noi cu fiecare studiu nou apărut. De exemplu, la început, se credea că fumătorii prezintă un risc mai mare de a dezvolta o formă mai gravă de COVID-19. Ulterior, au apărut informaţii cărora lucrurile nu stau aşa. 

„Informaţia nu este clară, pentru că nu există încă o explicaţie clară, plauzibilă şi unică a acestui fenomen. Informaţiile sunt contradictorii şi de la o săptămână la alta, şi de la o ţară la alta. Unii cred inclusiv că nu există virusul, pentru că sunt canale TV care transmit inclusiv această informaţie; poate nu o transmit direct, dar o fac voalat. Induc ideea cum că gravitatea bolii este exagerată. Încearcă să minimalizeze, ceea ce este extrem de grav. Iar structurile hipoparanoide (n.r. – un anumit tip de personalitate) au tendinţa să interpreteze denaturat lucrurile”, afirmă medicul psihiatru.

Cine sunt cei care inventează teoriile conspiraţiei

Chiar dacă evenimentele din ultimele luni reprezintă un teren fertil pentru tot felul de teorii ale conspiraţiei, medicul Ana Andronescu e de părere că, totuşi, apariţia acestora are mai degrabă legătură cu un anumit tip de personalitate care, în condiţii normale de viaţă, este autocenzurat, dar care, în condiţii excepţionale de viaţă, cum este pandemia de coronavirus, iese la suprafaţă.

Continuarea articolului, aici