Cum începe şcoala, din septembrie, în condiţii de pandemie

Cum începe şcoala, din septembrie, în condiţii de pandemie

Experţii avertizează că riscul de infectare la şcoală este mare FOTO Adevărul

La redeschiderea şcolilor, riscul de infectare cu noul coronavirus este imens. Tocmai de aceea, în funcţie de evoluţia pandemiei, autorităţile vor decide dacă din toamnă în unităţile şcolare se va lucra în sistem normal, hibrid sau exclusiv online.

Procesul de deschidere a şcolii în contextul pandemiei de COVID-19 trebuie să fie adaptat la realitatea din fiecare şcoală, cu o atenţie deosebită arătată şi situaţiei epidemiologice zonale pentru că riscul de propagare explozivă a bolii este imens, atrag atenţia epidemiologii. În plus, experţii consideră că măsurile sunt obligatoriu de luat punctual, iar autorităţile ar trebui să aplice metode de studiu diferite în mediul rural şi cel urban mai aglomerat, cu o populaţie şcolară mare. 
 
Profesor-doctor Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale, atrage atenţia că decizia de începere a şcolilor trebuie luată după o analiză atentă şi în funcţie de evoluţia pendemiei. „Dacă la începutul şcolii ne revenim şi avem 50-100 de cazuri sau chiar şi puţin mai multe pe zi, este bine, dar dacă vom avea câteva mii de noi îmbolnăviri zilnic, cred că nu se mai pune problema. Nu trebuie să uităm că în şcoli riscul de infectare este imens. Şi mai trebuie spus că acum stăm cu geamul deschis, se aeriseşte, iar riscul de infectare este mai mic. Dar vin toamna şi frigul. Ferestrele vor fi închise, iar riscul de infectare creşte exponenţial. Şi ultimele studii arată că copiii nu fac forme grave, sunt asimptomatici, dar sunt purtătorii unei cantităţi foarte mari de virus. Aceasta este mult mai mare decât cea întâlnită la un adult infectat. Şi copiii merg acasă, unde au părinţi sau bunici. Repet, trebuie gândit foarte bine, în funcţie de situaţia epidemiologică, pentru că nu trebuie să uităm că în urmă cu ceva timp Israelul era aproape bine-mersi din punct de vedere al pandemiei, dar au deschis şcolile şi universităţile şi au ajuns unde au ajuns”, a precizat expertul. 
 

Adaptat pentru fiecare zonă în parte

 
La rândul lui, profesorul Alexandru Rafila consideră că începerea şcolii este un proces complex care trebuie adaptat pentru fiecare zonă în parte. „Trebuie să existe o gândire la nivel naţional, dar aplicabilitatea trebuie să fie individualizată pentru fiecare şcoală pentru că fiecare şcoală este altfel. Are o altă construcţie, clasele au dimensiuni diferite, numărul de elevi este diferit, accesul la facilităţi sanitare este foarte diferit, mai ales între mediul rural şi mediul urban.(…) Dar dincolo de condiţiile igienice din şcoală, mai avem şi particularităţi. Este vorba de pregătirea personalului pentru activităţi care să prevină transmiterea, pe de-o parte, iar personalul trebuie să fie adaptat soluţiei de învăţământ care este fezabilă pentru o anumită şcoală. (...) Contează foarte mult contextul epidemiologic local, nu e acelaşi lucru dacă ar începe şcoala mâine, nu e acelaşi lucru situaţia din judeţul Argeş şi situaţia din judeţul Harghita”, susţine expertul.
 
Alexandru Rafila mai spune că este important să existe locuri în care copiii să se poată spăla pe mâni chiar dacă şcoala nu are apă curentă. „Se pot găsi soluţii în care să existe apă care, chiar dacă nu este curentă, poate fi utilizată pentru spălatul pe mâini. (…) Eu nu aş recomanda niciodată deschiderea cursurilor într-o şcoală în care nu există o astfel de soluţie. Aia nu e şcoală, nu vă supăraţi, ce învaţă copilul la şcoală? Unul dintre lucrurile pe care trebuie să le înveţe este igiena...”, a precizat reprezentatul României la OMS. 
 

Cele două metode la îndemână

 
Profesorul Cătălin Osiceanu susţine că sunt la îndemână două modele de desfăşurare a cursurilor, dar că oricum trebuie acordată mare atenţie situaţiei epidemiologice din momentul începerii şcolii. „Deschiderea şcolilor fără un plan sanitar bine studiat de specialişti, dependent de evoluţia pandemiei în România, ar avea consecinţe mult mai grave decât scurta perioadă în care nu am avut o lege care să o controleze. Rezultatul acelei perioade se vede acum. Oricum, în principiu, situaţia trebuie evaluată diferit pentru că avem şcolile din Capitală şi din alte oraşe aglomerate, dar avem şi unităţile de învăţământ din mediul rural în care populaţia şcolară este puternic rarefiată. În cele din urmă, dacă nu există focare în localitatea respectivă, şcoala poate începe fără probleme pentru că sunt clase şi cu câte patru elevi şi distanţarea nu ar pune probleme. În unităţile de învăţământ din centrele urbane, însă, soluţia pe care o văd eu este şcoala-hibrid. Dacă avem o clasă de 27 de elevi, 10 vor veni la şcoală, iar 17 vor urmări lecţiile online. După o săptămână, cei 10 vor rămâne acasă, iar locul lor va fi luat de alţi 10 elevi şi aşa mai departe. Foarte important, evaluarea elevilor, notarea lor, se va face numai în perioada în care ei sunt la şcoală”, a precizat profesorul Cătălin Osiceanu pentru „Adevărul”, în contextul în care reamintim că, în situaţia de urgenţă, atunci când s-a făcut exclusiv şcoală online, profesorii au putut da note numai cu acordul elevilor şi părinţilor. Profesorul mai vede realizarea cursurilor exclusiv online „numai dacă situaţia epidemiologică ar fi atât de gravă încât ar fi necesară închiderea totală a şcolilor”. 
 

Şcoala online, greu de realizat 

 
Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online şi doar 64% dintre cadrele didactice au organizat astfel de cursuri. Restul au trimis şi exerciţii prin telefon, WhatsApp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online, se arată într-un studiu realizat de Fundaţia World Vision România. Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie şi 8% dintre respondenţi afirmă că nu deţin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-şi continue educaţia acasă. 
 

ONU: Închiderea şcolilor a dus la „catastrofa unei generaţii”

 
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat ieri că lumea se confruntă cu o „catastrofă generaţională” din cauza închiderii şcolilor pe fondul pandemiei de coronavirus. Guterres spune că „readucerea elevilor în şcoli şi instituţiile de învăţare cât mai în siguranţă trebuie să fie o prioritate maximă” odată ce transmisia locală a virusului este sub control. Gutteres a declarat că, la mijlocul lunii iulie, şcolile erau închise în aproximativ 160 de ţări, afectând peste un miliard de elevi şi studenţi, în timp ce 40 de milioane de copii au pierdut din cauza închiderii grădiniţelor. Studenţii cu dizabilităţi, cei din comunităţile minoritare sau defavorizate, studenţii strămutaţi sau refugiaţi, precum şi cei din zone izolate au cel mai mare risc de a fi lăsaţi în urmă, a spus el. „Pandemia de COVID-19 a dus la cea mai mare perturbare a educaţiei din toate timpurile”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
 

Fără note, din toamnă, la Religie, Muzică, Desen şi Sport 

 
Ministerului Educaţiei, care lucrează la revizuirea programei pentru învăţământul gimnazial, a realizat mai multe variante de plan-cadru pentru clasele V-VIII. Noul plan este obligatoriu de adoptat până la 14 septembrie pentru că trebuie pusă în aplicare legea care prevede tăierea cu până la 5 a numărului de ore pe săptămână în gimnaziu.
 
În prima variantă, marile noutăţi sunt eliminarea notelor şi introducerea calificativelor la materiile Religie, Muzică şi Desen şi Educaţie fizică şi sport şi dispariţia Muzicii sau a Desenului dintre orele obligatorii (copiii vor alege ce materie din cele 2 studiază în fiecare an). În plus, se vor elimina cu totul a materiile „Consilierea şi dezvoltarea personală” (care intră în dirigenţie) şi „Educaţia tehnologică”.
 
În cea de-a doua variantă a planului-cadru aflată în lucru la minister şi obţinută de Edupedu.ro dispare materia „Limba latină” şi sunt tăiate ore de la Limba modernă numărul 2, de la Fizică, Chimie, Biologie, Geografie şi Istorie. Apoi, la fel ca în prima varintă, dispar materiile „Educaţia tehnologică”.şi „Consilierea şi dezvoltarea personală”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: