Cât durează efectul vaccinului AstraZeneca şi când îşi atinge potenţialul maxim de protecţie

Cât durează efectul vaccinului AstraZeneca şi când îşi atinge potenţialul maxim de protecţie

Vaccinarea împotriva COVID-19 cu serul produs de Oxford & AstraZeneca a început, ieri, în România, la persoane cu vârsta între 18 şi 55 de ani, după ce peste 142.000 de oameni s-au programat deja pentru imunizarea cu acest vaccin. Administrarea serului britanic se face în cele 180 de cabinete deschise special în acest scop în toate judeţele ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din cele 142.100 de persoane care s-au programat pentru imunizare cu vaccinul Oxford & AstraZeneca, 69.671 sunt femei, iar 72.429 sunt bărbaţi, a anunţat Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV). Doza de rapel pentru vaccinul Oxford & AstraZeneca se realizează la opt săptămâni de la prima administrare, iar imunitatea este maximă după 14 zile.
 
Programările pentru vaccinarea cu serul britanic au început în 10 februarie, când pe platformă au fost încărcate primele 200.000 de locuri. 
 
Studiile disponibile până la momentul autorizării condiţionate de punere pe piaţă, în România, arată că vaccinarea împotriva COVID-19 cu serul Oxford & AstraZeneca este recomandată pentru grupa de vârstă 18-55 de ani, cu posibilitatea creşterii acestui interval, în funcţie de apariţia noilor date ştiinţifice. 
Vaccinul Oxford & AstraZeneca (ser AZD1222) este cel de-al treilea care se administrează în România, după ce anterior au fost injectate cele produse de BioNTech & Pfizer (serul Comirnaty) şi Moderna (serul mRNA-1273). Serul Oxford & AstraZeneca are o eficacitate de 60%, spre deosebire de celelalte două care au un randament de peste 90%, dar este considerat unul eficace împotriva COVID. O doză de ser Oxford & AstraZeneca costă 1,78 euro, mult mai puţin în comparaţie cu cele de la Moderna (17 euro) sau BioNTech & Pfizer (12 euro). 
 
Experţii consideră că persoanele care s-au vaccinat deja nu vor mai avea nevoie de o nouă imunizare în acest an. Concret, Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Bucureşti, a spus că cercetările şi informaţiile publice de până acum „merg spre surprize pozitive, întrucât s-a constatat că există o acoperire a imunităţii cu anticorpi la opt luni”. „Vom vedea primele date şi rapoartele de la firmele producătoare privind persistenţa anticorpilor de la lotul de persoane luate în studiu, monitorizarea lor se face pe o perioadă mai lungă de timp. Atunci vom avea răspunsuri mai exacte”, a precizat Beatrice Mahler.
 

O singură doză pentru cei care au trecut prin COVID

 
În viitor, autorităţile sanitare ar putea schimba strategia de vaccinare după ce tot mai multe studii, între care şi cel al Universităţii israeliene Bar-Ilan care a fost realizat cu Centrul Medical Ziv, au arătat că o singură doză de vaccin împotriva coronavirusului ar putea fi suficientă la persoanele care s-au infectat şi s-au vindecat de COVID-19. „Această descoperire poate ajuta ţările să ia decizii în funcţie de politica de vaccinare şi a vedea dacă persoanele în prealabil infectate trebuie vaccinate prioritar şi, în acest caz, cu câte doze de vaccin”, a declarat Michael Edelstein, profesor la Universitatea Bar-Ilan.
 
După aceste studii, autorităţile sanitare franceze au recomandat, deja, ca persoanele care au fost infectate cu coronavirus şi s-au vindecat să primească o singură doză de vaccin, Franţa devenind astfel prima ţară din lume care a luat o asemenea măsură. 
 

Al treilea val

 
Pe de altă parte, Ministerul francez al Sănătăţii a cerut spitalelor ca din data de 18 februarie să intre „în organizare de criză”, în perspectiva unei posibile creşteri a infectărilor cu coronavirus, din cauza variantelor mai contagioase, a relatat publicaţia Le Journal Du Dimanche. Măsura, similară cu cele luate în martie şi în noiembrie 2020, când Franţa a declarat carantină la nivel naţional, implică creşterea numărului de paturi disponibile în spitale, amânarea operaţiilor care nu sunt urgente şi mobilizarea tuturor resurselor de personal medical.
 
„Această organizare de criză trebuie implementată în fiecare regiune, indiferent de nivelul de stres din spitale, şi trebuie să fie operaţională începând cu 18 februarie”, afirmă un memo al autorităţii pentru sănătate, citat de publicaţie. Franţa a raportat sâmbătă 21.231 de noi cazuri confirmate de coronavirus, uşor în creştere faţă de 20.701 vineri, ducând numărul total cumulat în Franţa la 3.448.617, al şaselea cel mai mare din lume.
 
Unii oameni de ştiinţă consideră că preşedintele Emmanuel Macron a riscat prin decizia de a nu impune o nouă carantină, în pofida pericolului unor variante extrem de contagioase. Ministrul Sănătăţii, Olivier Veran, a menţionat că varianta detectată pentru prima dată în Marea Britanie a reprezentat 25% din noile infecţii confirmate în Franţa.
 

Lockdown parţial în Italia şi carantinare la hotel în UK

 
Pe un fond similar, patru regiuni din Italia au reintrat într-un lockdown parţial din cauza creşterii numărului de cazuri noi de infectare cu coronavirus. Toscana, Liguria, Abruzzo şi Trentino au fost desemnate zone portocalii de către Ministerul Sănătăţii, ceea ce înseamnă că barurile şi restaurantele trebuie închise, iar localnicii nu pot părăsi zona în care locuiesc decât în situaţii de urgenţă. Restricţiile vor fi în vigoare timp de 15 zile într-o primă fază, a informat ministerul italian. Italia, una dintre ţările europene cel mai sever lovite de pandemia de COVID-19, a înregistrat 13.500 de cazuri în ultimele 24 de ore.
 
Pe de altă parte, britanicii continuă să impună măsuri restrictive destul de dure. Astfel, toţi cetăţenii britanici care sosesc din ţări cu risc ridicat de COVID sunt carantinaţi în hoteluri. Concret, cei aflaţi în această situaţie vor fi obligaţi să-şi facă o pre-rezerve şi să plătească 1.750 de lire sterline pentru a petrece 10 zile în carantină în hoteluri autorizate de guvern. Suma acoperă costul hotelului, transportul şi testarea.
 

Cei care au vândut Spitalului „Victor Babeş“ din Timişoara măşti falsificate, identificaţi

 
Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice i-au identificat pe suspecţii care au vândut măşti falsificate Spitalului „Victor Babeş“ din Timişoara şi au pus în practică, ieri, percheziţii domiciliare în municipiul Bucureşti şi în judeţele Bihor, Braşov, Maramureş şi Timiş, într-un dosar penal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. După percheziţii au fost puse în aplicare 6 mandate de aducere, suspecţii fiind duşi la poliţie pentru audieri. 
 
La acţiuni au participat luptători din cadrul Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, specialişti ai Institutului Naţional de Criminalistică şi poliţişti din inspectoratele judeţene din Bihor, Braşov, Maramureş şi Timiş.
Este vorba de falsificarea unor măşti FFP3 care, în principiu, ar fi trebuit să ofere protecţie maximă cadrelor medicale. În realitate,  medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ au fost puşi în pericol chiar în zona roşie a unităţii sanitare, susţin anchetatorii, deoarece celor 14.575 de măşti false vândute sub emblema unui brand celebru le picau filtrele fără prea mare efort.
 
„Am identificat un număr de măşti pe care le-am şi blocat. Seamănă foarte mult cu cele conforme, dar la testul făcut se vede clar că e o mare diferenţă. Din fericire, ne-am prins la timp şi nu au fost utilizate”, a declarat managerul spitalului, Cristian Oancea. Prejudiciul se ridică la circa 120.000 de euro, bani pe care spitalul i-a plătit pentru a achiziţiona aceste măşti, prin atribuire directă cu negociere, cu 50 de lei bucata cu tot cu TVA.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările