Campania de vaccinare demarează greu, dar cu optimism. „Nu cred că vreun medic va spune: «Nu, nu mă vaccinez»!”

Campania de vaccinare demarează greu, dar cu optimism. „Nu cred că vreun medic va spune: «Nu, nu mă vaccinez»!”

Campania de vaccinare anti-COVID a început în România la 27 decembrie

În timp ce unii medici stau în expectativă faţă de vaccinarea anti-COVID, cei care au vrut să se imunizeze nu au putut să o facă, campania derulându-se cu viteza melcului.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Eu încă nu am reuşit să mă vaccinez pentru că a mers mai greu programarea, dar am înţeles că, de astăzi (luni, 4 ianuarie – n.red.) se va da drumul. Oricum, vreau să mă vaccinez cu toată echipa şi atunci trebuia să vorbesc cu colegele mele ca să ştiu când sunt şi ele disponibile”, a spus dr. Valeria Herdea, medic primar pediatru, medic de familie în Bucureşti, preşedinta Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică şi Medicină de Familie. 
 
Medicul de familie a adăugat că şi pacienţii adulţi pe care-i are sunt receptivi şi vor să se vaccineze împotriva noului coronavirus. „Vor mai mulţi să se vaccineze împotriva COVID decât împotriva gripei. De ce? Pentru că oamenii s-au informat, au înţeles riscul foarte mare în cazul în care nu o fac şi au ales. Sunt foarte mândră de pacienţii mei”, a spus medicul de familie. 

„Oamenii se uită cu încredere la noi”

Specialistul i-a invitat pe medicii reticenţi faţă de vaccinarea anti-COVID să se informeze din surse sigure, să-şi folosească pregătirea medicală şi să decidă informaţi. „În primul rând, este o mare responsabilitate, pentru că medicii sunt vectori în comunitatea pe care o servim, iar oamenii se uită cu drag, încredere şi respect la ceea ce facem. Sunt convinsă că şi toţi colegii care încă nu s-au vaccinat vor lua până la urmă decizia cea mai bună pentru protecţia sănătăţii dânşilor şi a celor apropiaţi. Nu cred, sincer, că va fi cineva care să spună: «Nu, nu mă vaccinez», a apreciat dr. Herdea (foto jos).  
 
Până acum, doar 13.000 de cadre medicale au fost imunizate, dar autorităţile dau asigurări că situaţia se va schimba şi campania se va extinde în peste 90% din cele 376 de centre pregătite. Aceasta înseamnă unităţi sanitare în care vor fi imunizaţi atât angajaţii, cât şi alte persoane care lucrează în domeniul sanitar, cum ar fi medicii de familie, medicii stomatologi, farmacişti ori studenţi la medicină şi angajaţii direcţiilor de sănătate publică. În urma vaccinării, au fost înregistrate 37 de reacţii adverse, toate minore, mai spun autorităţile. 
 

Gheorghiţă: Centrele vor funcţiona neîntrerupt

Coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă, a afirmat că autorităţile vor încerca să grăbească procesul de vaccinare, astfel încât, înainte de jumătatea lunii ianuarie, să înceapă vaccinarea şi pentru persoanele cuprinse în a doua etapă de imunizare, persoane care au împlinit 65 de ani, oameni cu boli cronice sau angajaţi cu activităţi în domenii-cheie. 
 
Dr. Valeriu Gheorghiţă a dat asigurări că, începând cu 4 ianuarie, activitatea în centrele de vaccinare va funcţiona neîntrerupt, şapte zile din şapte, după un program de la 8 dimineaţa la 8 seara. „Şi după 8 seara se continuă şi se poate face vaccinarea pentru personalul propriu care fie este în serviciu de gardă, fie în turele de noapte, tocmai pentru a se facilita accesul la vaccinare”, a subliniat medicul militar.  
 
La rândul lor, reprezentanţii Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 au anunţat că a început distribuirea a peste 36.000 de doze de vaccin solicitate de centrele de vaccinare existente în fiecare judeţ. „Conform instrucţiunilor, direcţiile de sănătate publică judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti centralizează necesarul de vaccinuri din toate centrele de vaccinare arondate şi îl transmit, până în ora 13.00 a zilei anterioare vaccinării propriu-zise, către centrul regional de stocare de care aparţin”, se arată într-un comunicat al CNCAV. 
 

Două pandemii suprapuse

În timp ce autorităţile se chinuie să împingă căruţa imunizărilor, virusul a suferit mutaţii care au ajuns şi în România. Astfel, există o suspiciune de infecţie cu noua tulpină de virus, mai contagioasă, identificată în Marea Britanie, iar probele biologice sunt analizate la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti. Potrivit dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, rezultatele probelor sunt aşteptate în aceste zile, în urma unor analize specifice. „Se face secvenţiere genetică, pentru a afla ce tulpină este. Oricum, şi dacă nu avem acum confirmarea, este clar că este vorba doar de timp până când va ajune tulpina nouă şi în România, aşa cum s-a întâmplat şi în restul Europei. Nu mi-aş pune problema că nu poate să ajungă sau nu poate să ajungă într-un viitor apropiat”, a punctat medicul. 
 
Ceea ce contează, a mai spus acesta, este că noua tulpină nu este mai agresivă, nu ne încurcă la vaccinare, întrucât este acoperită de vaccin: „Cel puţin deocamdată!”
 
Pe de altă parte, dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, atrage atenţia că este posibil să constatăm că avem două pandemii suprapuse: una cu SARS-CoV-2 şi, cealaltă, aflată în fază incipientă, cu noua tulpină. „Cea mai mare problemă este capacitatea limitată de a diagnostica noua tulpină. Testele PCR pot ridica, în cel mai bun caz, suspiciunea, dar nu pot diagnostica infecţia cu noua tulpină. Diagnosticul noii tulpini se face prin secvenţierea genomului virusului - o metodă nouă, diferită de PCR, care necesită echipamente, echipe pregătite şi analiză de date”, a adăugat specialistul.

Cum se explică infectarea postvaccinare

În tot cazul, inocularea serului nu produce imediat şi imunizarea în faţa virusului. Răspunsul imun ca urmare a vaccinării apare la circa 10-14 zile după prima administrare, iar efectul maxim - răspunsul protector maxim - apare la şapte zile după a doua administrare/după rapel. Ceea ce înseamnă că se poate produce o infectare cu virusul SARS-CoV-2 după administrarea primei doze, întrucât acea perioadă este considerată perioadă de „fereastră imunologică”, adică perioada când încă nu a apărut răspunsul imun, au explicat specialiştii imunologi.
 
Dacă o persoană se îmbolnăveşte imediat după vaccinare, cel mai probabil, în momentul vaccinării, se afla fie în perioada de incubaţie, fie era deja infectată cu virus şi aflată în fază asimptomatică. 
 
În plus, mai există o explicaţie: eficacitatea dovedită din studiile clinice a vaccinului produs de BioNTech/ Pfizer este de 95%. Aceasta înseamnă că există o proporţie de 5% din populaţie care, deşi a fost vaccinată, să dezvolte totuşi boala. Cu toate acestea, datele din studii arată că protecţia faţă de formele severe este de aproape 100%.

„Profesorii vor avea prioritate la vaccin” 

Coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, medicul Valeriu Gheorghiţă, afirmă că redeschiderea şcolilor pentru cursuri faţă în faţă nu este condiţionată de vaccinarea profesorilor. „Ceea ce pot să vă spun este că, cu siguranţă, cadrele didactice şi personalul din învăţământ sunt prioritizate, pentru că servesc realmente o activitate esenţială extrem de importantă pentru societate şi pentru sistemul educaţional din ţara noastră şi cu siguranţă vor avea prioritate la vaccinare. Dar deschiderea şcolilor nu este condiţionată de vaccinare”, a explicat Gheorghiţă. Al doilea semestru de şcoală ar urma să înceapă la 11 ianuarie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările