Avertisment. Medicul Adrian Marinescu: „Trebuie să ne aşteptăm la un moment greu, când vom avea în acelaşi timp gripă, viroze şi SARS-CoV-2”

Locurile în care ne petrecem vacanţele au devenit, în această perioadă, puncte „roşii” pe harta infectărilor cu noul coronavirus. Din toamnă, o nouă primejdie se conturează: vom avea simultan şi viroze respiratorii şi gripă sezonieră, dar şi COVID-19, cu simptome asemănătoare. Ce e de făcut?

Adevărul: Cifrele referitoare la numărul de îmbolnăviri cu noul coronavirus au sărit în ultima perioadă de 1.000 pe zi. E mult, e puţin?

Dr. Adrian Marinescu: Cu siguranţă că sunt multe infectări. Şi asta se întâmplă în ultimele săptămâni. Din păcate, nu avem un echilibru, în acest moment, între măsurile de relaxare şi perioadele de concediu şi măsurile care ar trebui să prevină infectările. Să sperăm că vom reuşi să avem cifre mai bune într-un viitor apropiat.

Care sunt focarele de COVID-19 în acest moment? Consideraţi că, odată cu începerea şcolilor se va mai adăuga încă unul?

Unul sau mai multe. Ideea este aşa cu focarele. În momentul de faţă, fiind perioadă de concedii, cele mai multe focare sunt în zonele aglomerate, unde oamenii vin în contact unii cu ceilalţi.  Dar asta nu înseamnă nepărat pe litoral sau la munte. Aţi văzut că sunt şi alte focare în ţară, de diferite dimensiuni şi să ştiţi că acestea au legătură tot cu perioada de concedii, tot cu oamenii care se relaxează şi pe bună dreptate. Şi atunci, focare sunt şi în Dâmboviţa şi în Argeş, chiar şi în Vaslui. Adică, dacă ne uităm pe hartă, zonele ”roşii” se schimbă destul de uşor. Rămân nişte puncte fixe ca, de exemplu, Capitala, Braşovul şi, în general, Constanţa. Dar, în rest, lucrurile sunt într-o dinamică clară. Ce se va întâmpla în toamnă? Eu sper să nu se întâmple lucruri notabile în sensul rău. Pentru că, dacă vom vorbi de o activitate care, totuşi, va fi controlată, vom vorbi de o situaţie total diferită faţă de litoral. Pentru că, la şcoală vor fi nişte măsuri foarte clare, urmărite şi atunci probabilitatea să crească infectările va fi categoric mai mică. Să sperăm că aşa se va întâmpla. 

Credeţi că pot fi respectate măsurile indicate de specialişti atunci când mergem la plajă?

Nu e vorba numai de plajă! În momentul în care mergem în concedii, de obicei, sunt multe activităţi care se întâmplă în acelaşi timp. Este noţiunea de socializare, sunt grupuri destul de mari care interacţionează şi nu mă refer numai la plajă, mă refer la terase, la socializarea, în general. Până la urmă, problema mare este legată de contacul prelungit între mai multe persoane şi contactul prelungit care este şi într-un spaţiu închis.  Aţi văzut acele exemple clare cu grupuri mari de tineri unde au existat mai multe infectări. E clar că ei socializau şi nu era vorba numai de plajă. Sigur că, dacă mă întrebaţi strict ”putem merge la mare, la plajă în siguranţă?” Răspunsul este că putem s-o facem, dacă respectăm măsurile, dacă avem o distanţare corespunzătoare şi reguli de igienă. Se poate, chiar dacă e un risc mai mare decât în mod normal, pentru că e o zonă aglomerată. Discuţia este despre acele situaţii când nu facem asta. Asta a fost mereu discuţia: faptul că oamenii merg la mare şi uită, de multe ori, să respecte măsurile de care tot vorbim.  

Luna noiembrie, moment critic

Revenind la toamna care se apropie, la ce ar trebui să ne aşteptăm?

În sezonul rece, vom avea în acelaşi timp gripă, viroze – aşa cum avem în fiecare an – şi vom avea şi infecţii cu SARS-CoV-2. Pentru că, este aproape imposibil de crezut – şi cred că nimeni nu se gândeşte în acest fel – că ar putea fi o  variantă în care să scăpăm de COVID-19 în lunile următoare. Cu siguranţă că această criză de COVID-19 va continua. Să sperăm că va continua, totuşi, într-un echilibru mai bun aşa cum vă spuneam.Dar trebuie să ne aşteptăm la un moment greu, când vom avea în acelaşi timp gripă, viroză şi SARS-CoV-2. Şi aici vom avea problemă de diagnostic: nu vom şti exact pentru că simptomatologia seamănă, vom putea face forme mai severe, în unele cazuri, pentru că vom avea gripă şi în acelaşi timp şi infecţii cu SARS-CoV-2.

Ce ar trebui să facem ca să ne ferim de astfel de complicaţii?

Ar trebui în mod obligatoriu, mult mai mult decât în alţi ani să avem o vaccinare extinsă pentru noi toţi.

Când ar urma să fie acest moment critic?

Cel mai probabil, luna noiembrie va fi prima lună grea. Şi va continua de-a lungul sezonului rece, cu siguranţă undeva până în martie. Aşa cum se întâmplă cu fiecare sezon de gripă. E foarte greu de spus cum va evolua sezonul de gripă în această situaţie, ce se va întâmpla concret cu infecţia cu SARS-CoV-2. Pentru că lucrurile acestea, aşa cum aţi văzut în ultimul timp, sunt absolut imprevizibile şi sunt mulţi factori variabili.

Când ar trebui să începem să ne vacinăm antigripal?

Vaccinarea antigripală ar trebui făcută din octombrie. Ar trebui să avem un vaccin antigripal care să fie corespunzător sezonului care începe – aşa cum am făcut de fiecare dată. Diferenţa este că ar trebui să-l facem mult mai repede decât în anii trecuţi, pentru că vrem să avem măsura preventivă în raport cu gripa, mai repede. Ştiţi foarte bine că, din momentul vaccinării, avem nevoie de 10-14 zile până când obţinem efectiv efectul scontat.

Până acum erau clare categoriile de persoane care trebuiau să se vaccineze antigripal? Acum?

E diferenţă foarte mare faţă de alţi ani. Dacă în alţi ani vorbeam de persoanele cu factori de risc şi erau nişte lucruri foarte clare că trebuiau să facă vaccinarea în mod obligatoriu, şi atunci spuneam că bine ar fi să se vaccineze toată lumea! Cu atât mai mult în acest an! Nici nu cred că mai intră în discuţie anumite grupe de risc, pentru că e clar că toţi pot să transmită în acceeaşi măsură şi gripa cum fac cu infecţia SARS-CoV-2 şi chiar dacă ei nu fac o formă severă, pot transmite mai departe. Deci, cred că atunci când propunem vaccinarea antigripală extinsă înseamnă că, în prrincipiu, toată lumea ar trebui s-o facă cu mici excepţii: când există nişte contraindicaţii, dovedite din punct de vedere medical. De exemplu alergia şi altele. Dar, cu aceste excepţii, ceilalţi, cred că ar trebui să ne vaccinăm cu toţii.

În încheiere, v-aş ruga să faceţi câteva recomandări ţinând cont şi de cifrele zilnice pe COVID-19.

Ştiu că am spus foarte des acest lucru: consider că nu trebuie să intrăm în panică. Cifrele pe care le vedem în fiecare zi, după părerea mea, trebuie să ne dea o anumită direcţie. Adică, faptul că am 1.300 – 1.400 de cazuri, faţă de 800 sau 700, pentru mine înseamnă că există un trend ascendent. Mă pot gândi că, la nivelul populaţiei, transmiterea este accelerată şi atunci trebuie să-mi iau măsuri gândindu-mă, atunci când merg în diverse locuri, că persoana necunoscută de lângă mine ar putea să fie infectată. Asta îmi spune, nu cifrele în sine. De asemenea, trebuie să ştiu că dacă am o afecţiune cronică sau sunt în vârstă, cu atât mai mult e un risc şi ar trebui să mă feresc – asta dacă mă gândesc la nivel individual.

Şi în ceea ce priveşte ce avem de făcut?

Pe lângă lucrurile care sunt clare şi pe care nu le mai repetăm, ar trebui să ştim că, întotdeauna, contactul prelungit este cel care duce la infectare. Şi când spun contact prelungit mă refer la situaţia în care stăm mai multe ore la o terasă sau stăm de vorbă mai multe ore cu cineva într-un spaţiu închis, comunicăm, mâncăm. Însă contactul de scurtă durată, de câteva secunde, când trece cineva pe lângă mine într-un parc sau supermarket, cu siguranţă că nu duce la infectare. Cu atât mai mult cu cât port şi mască, riscul este zero. Trebuie să stau liniştit atâta timp cât mă duc la market şi respect măsurile de igienă, nu există niciun risc şi nu trebuie să fie nicio panică. Lucrurile le pot face relaxat ştiind că trebuie să le fac în siguranţă. Aceste lcururi trebuie să fie clare şi să ne intre în rutină. O rutină care să mă facă să merg înainte cu lucrurile pe care le am de făcut, să duc o viaţă normală. Dar este o normalitate în condiţii de pandemie. Fac ceea ce am de făcut: job, relaxare, dar le fac ştiind că trebuie să-mi iau nişte măsuri.