Avertisment de la medici: s-au diversificat simptomele COVID-19
0
Infecţiile virale, cum este şi cea cu SARS-CoV-2, duc la o varietate foarte mare de simptome. Cazurile atipice de boală, în care semnele pot fi somnolenţa, durerile de cap sau de burtă, pot fi periculoase prin faptul că nu ne duc cu gândul la COVID-19 şi pacienţii pot ajunge prea târziu la medic.
Mesajul postat de un medic de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, care atrage atenţia că simptomele infecţiei cu noul coronavirus pot fi foarte diferite de la o persoană la alta, a devenit viral pe internet. Febra, dificultăţile de respiraţie ori tusea sunt cele mai frecvente care determină în majoritatea cazurilor forme uşoare de boală. Dr. Adina Cojocaru, medic la Spitalul Floreasca din Capitală, descrie pe pagina sa de socializare un caz atipic întâlnit chiar de ea, în gardă. „Pacient în vârstă de 37 de ani, se prezintă la camera de gardă Floreasca pentru sindrom subocluziv intestinal şi subfebrilitate. CT-ul lui arată pneumonie interstiţială. Are 65 saturaţie în oxigen. Pentru el, definiţia de caz a Institutului de Sănătate Publică nu mai face doi bani. Şi sunt multe asemenea cazuri, cele mai multe atipice, mulţi au doar somnolenţă, astenie, cefalee. Ei merg pe picioare chiar dacă au saturaţia foarte jos, merg la cumpărături, cu transportul public şi nu sunt de rea-credinţă. Pur şi simplu cred că, în lipsa febrei şi a tusei, nu au această boală. Starea se deteriorează brusc, au nevoie de oxigen şi apoi ajung la ATI. Imaginea CT este atât de sugestivă, saturaţia în oxigen, nu mai spun. Pacientul va pleca la Iaşi sau la Medgidia, pentru că în Bucureşti nu mai sunt locuri libere la ATI”, subliniază medicul de la Floreasca.
„Definiţia de caz se referă la situaţii frecvente“
Potrivit dr. Adrian Marinescu, medic de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti, mai sunt încă multe de aflat în legătură cu virusul responsabil de actuala criză sanitară. „Se ştie că, în momentul în care vorbim de un virus, lucrurile sunt imprevizibile. Şi ne aşteptăm să fie o paletă foarte largă de simptome. Definiţia de caz se referă la situaţiile frecvente, nu la cele rare. Fiind o infecţie virală, nu numai în caz de SARS-CoV-2, există o varietate foarte mare de simptome şi ca urmare lucrurile pot fi diferite. Experienţa ne-a arătat că există diverse variaţii. Oamenii pot avea doar o simptomatologie digestivă, de la pierderea gustului şi mirosului, diaree, greaţă, vărsături, dureri abdominale, fără nimic respirator. Pot fi pacienţi care sunt asimptomatici sau uşor simptomatici şi care au nişte modificări importante la nivel pulmonar, şi asta ţine concret de statusul pe care-l are pacientul. Pacientul care are afecţiuni cronice, care e în vârstă, şi în cazul căruia mă gândesc că sistemul imunitar este deficitar, simptomatologia nu trebuie să fie una zgomotoasă. Poate fi cu modificări pulmonare. Acesta este şi motivul pentru care se spune că o caracteristică pentru COVID-19 este exact acest lucru care ne înşală: şi anume, pacientul aparent nu are lipsă de aer şi, totuşi, parametrii ne arată că saturaţia în oxigen este scăzută. Şi se întâmplă - nu des, dar se întâmplă - ca pacientul să ajungă foarte târziu la medic, în momentul în care oxigenarea la nivelul ţesuturilor a fost mai mult decât proastă”, explică dr. Marinescu. Alte simptome atipice de infecţie cu SARS-CoV-2 pot fi durerile abdominale sau scaunele frecvente, durerile puternice de cap, toate acestea în absenţa tusei sau a febrei.
„Au fost şi dăţi în care nu am purtat masca printre grupuri de cunoscuţi“
„Sincer, nu ştiu de unde am luat virusul. Am purtat de fiecare dată mască la muncă şi am încercat să păstrez distanţa la terasă. Dar au fost şi dăţi în care am lăsat garda jos şi nu am purtat masca printre grupuri de cunoscuţi. Primele simptome au fost febra 37,4 şi o migrenă vreo două ore. Apoi nimic. Am crezut că e de la aerul condiţionat. După trei zile, febra a revenit, am început să strănut şi mi s-a înfundat o ureche. Febra devenise oscilantă şi aveam dureri în gât. Am decis să mă testez în a opta zi de la primul simptom şi în a zecea am primit telefon de la DSP că sunt pozitiv. Din fericire, am avut simptome uşoare, dar cu unele caracteristici atipice. Am tratat doar câteva simptome cu Paracetamol, alternativ cu Coldrex împotriva temperaturii, Strepsils şi spray pentru gâtul iritat”, povesteşte un pacient care a trecut prin boala COVID-19.
Tratamentul COVID-19: de la Paracetamol la anticorpi monoclonali
Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite recomandă utilizarea autoîngrijirii şi a serviciilor de telemedicină în cazul simptomatologiei uşoare, pentru a se evita contactul cu pacientul infectat, a reduce riscul expunerii personalului medical şi pentru a evita supraaglomerarea clinicilor, în detrimentul îngrijirii medicale a pacienţilor a căror stare de sănătate este mai deteriorată, se arată pe site-ul unei clinici private din Capitală.
Pacienţii trebuie să fie evaluaţi iniţial prin servicii de telemedicină, să se aprecieze de către medic riscul de a dezvolta forme mai grave de manifestare a bolii si trebuie monitorizaţi, astfel încât să se poată interveni în caz de evoluţie negativă a stării de sănătate.
Persoanele cu COVID-19 pot să aibă manifestări sugestive pentru infecţiile uşoare de căi respiratorii superioare (durere în gât, secreţii nazale), simptome de infecţie a tractului respirator inferior (de exemplu, tuse, febră), simptome asemănătoare gripei (febră, frisoane, cefalee, mialgii) sau gastroenterită (greaţă, vărsături, diaree). Pot apărea şi pierderi ale mirosului şi gustului, de obicei în perioada de debut a simptomatologiei.
Dificultatea în respiraţie (dispneea), dacă se dezvoltă, tinde să apară la majoritatea pacienţilor între patru şi opt zile după apariţia simptomelor, dar au existat şi cazuri când debutul acesteia a fost după 10 zile de la apariţia simptomelor. Se pot întâlni şi simptome mai puţin sugestive, precum rinoree izolată, cefalee izolată, astfel că medicii nu pot să stabilească diagnosticul de infecţie COVID-19 doar pe baza evaluării simptomelor şi nici nu pot exclude alte patologii.
În SUA, în situaţia în care medicul consideră că există riscul deteriorării condiţiei medicale a pacientului, va recomanda evaluarea clinică şi testarea pentru COVID-19.
Dacă se consideră că pacientul nu are risc de înrăutăţire a situaţiei sale clinice, va putea să se autoîngrijească la domiciliu urmând un tratament pentru diminuarea simptomelor incluzând antipiretice şi analgezice pentru febră, mialgii şi dureri de cap. În general, se preferă acetaminofenul (paracetamol); dar se consideră acceptabilă şi utilizarea medicamentelor antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) dacă simptomele nu răspund la acetaminofen.
Unii pacienţi cu tuse sau dispnee pot experimenta o ameliorare simptomatică dacă adoptă, atunci când se odihnesc, o poziţie de decubit ventral (pronare sau culcat pe burtă). Printre recomandări se numără şi:
- bună hidratare, mai ales la persoanele cu febră care pot să aibă pierderi de lichide, ce pot fi trecute uşor cu vederea
- antitusive obişnuite, în cazurile în care tusea este persistentă şi interferează cu somnul sau provoacă disconfort
- evitarea imobilizării la pat şi efectuarea de exerciţii fizice în măsura în care organismul permite.
În România, conform actualizărilor Metodologiei de supraveghere a COVID-19 publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, orice persoană care prezintă febră şi tuse cu debut brusc, orice persoană care are debut brusc cu 3 sau mai multe dintre simptomele următoare: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriza, dispnee, anorexie/greţuri/vărsături, diaree, status mental alterat, debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate, orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie cu sau fără pleurezie şi orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte, se încadrează în definiţia de caz suspect.
Forme de tratament utilizate pentru pacienţii care necesită internare
În ţara noastră, protocolul de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 prevede administrarea medicaţiei antivirale cât mai precoce după stabilirea diagnosticului pentru a limita riscul de a face forme mai severe de boală şi pentru a reduce durata de evoluţie a bolii şi de internare. Persoanele cu infecţie asimptomatică cu SARS-CoV-2 nu primesc tratament.
Medicaţia cu efect antiviral propusă pentru tratamentul COVID include: Hidroxiclorochina, inhibitorii de protează (Lopinavir/Ritonavir, utilizate pentru tratamentul infecţiei HIV), Remdesivir, Favipiravir.
Medicaţia imunomodulatoare
Medicaţia imunomodulatoare, inclusiv plasmă de la persoane convalescente, reprezintă o alterantivă terapeutică în rândul pacienţilor care prezintă o agravare a simptomatologiei unde medicaţia imunomodulatoare are scopul de a reduce riscul de evoluţie nefavorabilă. Din rândul medicaţiei imunomodulatoare se pot folosi: corticoizii sistemici (dexametazona), imunosupresoare/modulatoare (Tocilizumab, Anakinra), plasmă de convalescent.
Plasma obţinută de la persoanele care au avut COVID-19 şi s-au recuperat este una dintre opţiunile pentru tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2 la pacienţii spitalizaţi, a căror simptomatologie se agravează, dar înainte ca ei să aibă nevoie de intubaţie.
În ceea ce priveşte formele severe şi critice de COVID-19, îngrijirea persoanelor bolnave se efectuează de către medici de terapie intensivă. Cel mai mare risc la aceşti pacienţi este reprezentat de afectarea respiratorie severă, de aceea este necesară monitorizarea bolnavilor şi administrarea de oxigen, atunci când se constată scăderea saturaţiei de oxigen. Se urmăreşte evitarea necesităţii aplicării metodelor invazive de ventilaţie mecanică.
Alte reguli la testarea şi la internarea pacienţilor
Autorităţile sanitare au emis ieri două ordine care schimbă regulile de testare şi de internare a bolnavilor cu COVID-19 în spitale, precum şi circuitul datelor legate de infecţiile cu noul coronavirus.
Astfel, potrivit ordinului, pentru a se evita aglomeraţia din spitale, s-a creat un cadru legal pentru ca, la unităţile de primiri urgenţe, să fie făcute teste rapide pentru depistarea antigenelor SARS-CoV-2. Concomitent cu testul rapid se va face şi recoltarea pentru RT-PCR. Pacienţii cu rezultat pozitiv la testul rapid vor fi izolaţi imediat în zonele COVID, iar cei cu rezultat negativ la testul rapid vor fi menţinuţi în zona-tampon dacă au simptome care necesită spitalizare. Dacă nu, vor fi lăsaţi acasă până la primirea rezultatului RT-PCR, mai prevede noul act normativ.
Pacienţii care au şi boli cronice asociate vor fi internaţi în spitale dacă au forme moderate sau severe de boală. Cei cu sechele post-COVID-19 după externare - dispnee, fatigabilitate, tulburări neurologice - vor trebui monitorizaţi în continuare atât de medicul de familie, cât şi în servicii de specialitate, cu controale regulate.
Asimptomaticii, însă, vor intra sub monitorizarea medicilor de familie. Noul act normativ prevede că pacientul pozitiv SARS-CoV-2 nu mai trebuie retestat RT-PCR timp de 90 de zile de la vindecare, cu excepţia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.
Cum se schimbă circuitul raportărilor
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat că, de săptămâna viitoare, se va schimba şi raportarea datelor referitoare la infecţiile cu SARS-CoV-2, prin actualizarea platformei informatice de colectare a datelor. „Actualizarea fluxului informaţional va reduce timpii de răspuns a Direcţiilor de Sănătate Publică şi va îmbunătăţi colaborarea dintre acestea şi persoanele infectate sau care fac parte din anchetele epidemiologice”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.
Astfel, probele biologice transportate la laboratoarele care fac teste RT-PCR vor fi însoţite de un formular, iar laboratoarele vor introduce pe platforma informatică toate datele conţinute în ele, plus rezultatele testelor în maximum 24 de ore de la primire. Rezultatele probelor vor fi transmise automat din aplicaţia informatică prin SMS şi e-mail persoanelor testate, iar buletinele de analiză pozitive vor fi transmise în mod automat medicului de familie al persoanelor testate, pentru a fi luate în evidenţă. DSP-urile au obligaţia de a identifica şi de a confirma în urma anchetei epidemiologice contacţii direcţi ai fiecărei persoane testate pozitiv şi de a-i introduce în sistem. Decizia de carantinare va fi generată automat şi va fi transmisă fiecărei persoane, cât şi medicului de familie. În cazul pacienţilor pozitivi, decizia de izolare va fi completată în aplicaţia informatică de către DSP în maximum 24 de ore. După 14 zile de la luarea în evidenţă ca persoană confirmată, pentru persoanele izolate la domiciliu sau în amplasamente dedicate şi monitorizate de medicii de familie, în absenţa schimbării statusului acestora, fişa pacientului se va închide în mod automat în aplicaţia informatică sub statusul de „vindecat“.
Se încarcă comentariile...
